Un studiu global recent, realizat de KPMG arata ca bancile califica drept foarte importante monitorizarea atenta a tranzactiilor, precum si trainingul personalului. KPMG a intervievat 209 de institutii care ofera servicii financiare, din 41 de tari, institutii prezente in topul 1.000 al bancilor globale, furnizat de bancile locale cheie. Ultimii 20 de ani, in special ultimii cinci, au fost marcati de eforturi guvernamentale considerabile pentru a stopa sau limita procesul de spalare de bani. Prin urmare, AML a devenit o chestiune de interes pentru conducerile bancilor, intrucat un esec al acestora in ceea ce priveste lupta impotriva spalarii de bani ar fi un risc pentru operatiunile acestora. Bancile actioneaza ca gatekeeperi pentru a preveni crima organizata, pentru a evita ca teroristii sa foloseasca sistemele lor in scopul unor actiuni de coruptie. Astfel, 83% dintre respondenti au declarat ca au investit mai mult in combaterea spalarii de bani in ultimii trei ani, in medie cu 61% mai mult, majoritatea bancilor asteptandu-se ca aceste cheltuieli sa creasca cu pana la 40% in urmatorii trei ani. Peste 40% din respondenti au implementat deja software-uri de monitorizare automata. In vreme ce bancile continua sa se bazeze in special pe vigilenta personalului si pe rapoarte, multe dintre ele intentioneaza sa implementeze software-uri sofisticate. Totusi, bancile au aratat ca prefera trainingul fata in fata in defavoarea trainingului bazat pe calculator. Potrivit lui Charlie Patrick, seful diviziei KPMG Forensic in Europa Centrala si de Est, aceste abordari bazate de risc marcheaza anumite tendinte si in regiune, cu toate ca aceasta regiune nu a fost inclusa in cercetare, intrucat majoritatea bancilor din Europa Centrala si de est sunt detinute de banci din strainatate. Cercetarea intreprinsa de KPMG a aratat ca implementarea procedurilor AML este realizata de mai multe banci globale la un nivel local, lasand organizatiile descoperite in fata riscurilor unor standarde disparate de aplicare, fie prin lipsa expertizei, fie printr-o abordare inadecvata. Criminalii si cei care spala bani pot foarte usor sa treaca drept clienti intr-o jurisdictie unde standardele sunt mai permisive, castigand astfel acces la o banca globala „prin usa din spate”. „KIC – cunoaste-ti clientul si afacerea lui – ramane una din pietrele de temelie a unui sistem de prevenire a spalarii de bani, prin care banca va putea de asemenea sa identifice ca tranzactiile unui anumit client sunt suspicioase sau nu. Totusi, in multe tari din Europa Centrala si de Est, aceasta ar duce la remedierea retroactiva a bazei de date cu clienti, asa cum s-a intamplat recent in Ungaria”, a declarat Victor Kevehazi, senior partner la KPMG Romania. Cercetarea a mai relevat faptul ca aproximativ trei sferturi din respondenti au programe care sa umple golurile informationale asupra propriilor clienti. „Bancile din regiunea CEE au nevoie de un feedback adecvat, in special legat de rapoartele de activitati suspicioase pe care le-au intocmit. Ar trebui de asemenea sa li se furnizeze exemple locale de activitati de spalare de bani, prin care sa isi tina angajatii la curent”, a explicat Serban Toader, partener in cadrul KPMG Romania, citat de site-ul Bizcity.
