Bancile, din nou criticate. Miza: marje prea mari intre dobinzi

Intr-un articol publicat de ziarul „Adevarul” avind ca subiect asteptata scadere a dobinzilor practicate de banci se apreciaza ca „marja dintre dobanzile la depozite si cele la credite se va mentine la acelasi nivel foarte ridicat. Concluzia este clara: romanii vor continua sa contracteze imprumuturi la dobanzi mari si sa-si depoziteze banii la banci primind dobanzi destul de mici.”

La rindul sau, publicatia de specialitate Ziarului Financiar considera, intr-un articol despre piata bancara, ca „concurenta nu este inca atit de dura pe cit s-ar crede, permitind bancilor practicarea unor marje foarte mari”.

De asemenea, intr-un comunicat de presa al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor referitor la noua lege a creditelor de consum, se spune urmatoarele: „Cu acest prilej, Asociatia noastra nu poate sa nu aminteasca despre comportamentul particular al bancilor romanesti, care, conform unor studii recente, practica cea mai mare diferenta, la nivel european, intre dobanzile acordate (mici) si cele percepute (mari).

Studiul la care se face referinta, elaborat de BERD, a fost prezentat public in luna iunie, de catre Valentin Lazea, economistul sef al BNR, ceea ce a dus la o apriga disputa intre actorii sistemului bancar. Studiul arata ca diferenta de 16,1 puncte procentuale dintre dobinda platita de bancile romanesti pentru resursele atrase si ratele de dobinda aplicate la credite este cea mai mare din aceasta zona a Europei, cu exceptia Serbiei.

In luna martie, bancile au solicitat pentru imprumuturile acordate populatiei o rata medie de 30,6% si au platit o dobinda medie pentru bani atrasi de la persoane fizice de 14,3%. Pe segmentul de firme, ecartul a fost mai mic, dobinda activa situindu-se la 25,6%, in timp ce ratele dobinzilor pasive s-au plasat la 14,1%.

Bancile se apara atacind BNR

In replica, reprezentantii bancilor comerciale sustin ca aceasta situatie este cauzata de nivelul mare al rezervelor minime obligatorii pe care bancile sunt obligate sa le pasteze la BNR. De asemenea, sustin bancherii, diferenta de 16 puncte procentuale nu ar fi cea reala, marja situindu-se, de fapt in jur de 11 procente. „Nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii ne impiedica sa acordam credite mai ieftine si sa oferim o dobinda mai mare la depozite”, a declarat Nicolae Danila, presedintele executiv al BCR. El a adaugat ca aceste rezerve, pentru care BNR ofera o dobinda mica, duc la majorarea costurilor bancii, respectiv a dobinzilor, cu 1-2 puncte procentuale.

Din calculele BNR rezulta insa ca rezervele minime obligatorii ar duce la cresterea diferentei intre dobinzile la credite si cele pentru depozite de 2 – 3 la suta.

Bogdan Baltazar, presedintele Consiliului de Administratie al BRD critica si el nivelul mare al rezervelor minime obligatorii: „Daca BNR a zis 2 – 3 la suta, atunci noi ii informam ca toate costurile cu rezerva minima obligatorie pe care ne-o impun ocupa 3 – 4 la suta din marja intre dobanzile pasive si cele active. Cat despre valoarea marjei din datele BNR, este o aberatie. Nici vorba de 16,1 la suta. Marja medie se ridica undeva la 10,5 – 11 la suta, la lei. Astfel, costurile acestea nejustificate aparute din cauza bancii centrale incarca mult diferenta dintre dobanzile active si pasive.

In restul de 7 la suta din marja sunt cuprinse toate cheltuielile bancii dintre care fac parte lucruri firesti ca partea din profit acordata actionarilor sau aportul la rezerva bancii. Daca luam si marja de la valuta, de trei la suta, ajungem la o marja ponderata de circa sapte la suta.

Acum se poate vedea foarte clar pana unde merge influenta BNR in aceasta marja, evident mare, pe care bancile sunt obligate sa o practice. In plus, rezerva obligatorie, de 18 la suta la lei, sunt bani care stau degeaba, avand in vedere ca dobanda pe care o acorda BNR pentru acest fond este de 6 la suta”, a adaugat Baltazar.

La rindul sau, Petru Rares, presedinte executiv la Banca Romaneasca, a spus ca ecartul mare dintre dobinzile percepute si cele platite se explica prin cheltuielile mari, in special cele cu administrarea riscului, cu administrarea capitalului si cu rezervele minime obligatorii.

Lazea spune ca BNR va reduce nivelul rezervei minime

In replica, Valentin Lazea, economistul sef al BNR, a asigurat ca banca centrala are in vedere o reducere a rezervei minime obligatorii ceruta bancilor, ceea ce s-ar concretiza, in final, printr-o mai mare libertate a bancilor in manevrarea marjei dintre dobanzile active si pasive, respectiv o pastrare a atractivitatii depozitelor in conditiile reducerii dobanzilor la imprumuturi.Rata rezervelor minime obligatorii impusa de BNR este de 25% din depozitele atrase in valuta de catre banci, la care se adauga 18 procente din depozitele atrase in lei, pentru care se platese o dobinda de 0,5% la dolari, 1% la euro si 6% la lei.

Rezerva minima obligatorie ceruta de BNR este un depozit de bani al bancilor ca instrument de protectie impotriva aparitiei unor credite neperformante.