Leul romanesc s-a apreciat cu 1,3% de la inceputul acestui an pana pe data de 11 aprilie 2007, se arata in buletinul lunar al Bancii Centrale Europene.
In comparatie, forintul s-a apreciat cu 2,6% fata de euro, in timp coroana ceha s-a depreciat cu 1,9% fata de moneda europeana.
19 aprilie 2007 – Buletinul lunar al Bancii Centrale Europene (Sumar)
Pe baza analizelor economice si monetare periodice, in sedinta din data de 12 aprilie 2007, Consiliul guvernatorilor a hotarat ca ratele dobanzilor reprezentative ale BCE sa ramana nemodificate.
Informatiile care au devenit disponibile dupa ultima sedinta a Consiliului guvernatorilor din 8 martie 2007 sustin in continuare rationamentul care a stat la baza deciziei de majorare a ratelor dobanzilor din acea data si confirma faptul ca perspectivele pe termen mediu privind stabilitatea preturilor continua sa fie supuse unor riscuri in sensul cresterii, ceea ce justifica monitorizarea cu deosebita atentie a tuturor evolutiilor.
Este foarte important sa se evite materializarea riscurilor la adresa stabilitatii preturilor pe termen mediu. Aceasta va asigura si in viitor ancorarea puternica a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preturilor.
Aceasta ancorare constituie premisa pentru ca politica monetara sa contribuie permanent la sprijinirea unei cresteri economice sustenabile si la crearea de locuri de munca in zona euro. Avand in vedere contextul economic favorabil, politica monetara a BCE continua sa fie acomodativa, date fiind nivelurile moderate ale ratelor dobanzilor reprezentative ale BCE, expansiunea puternica a creditului si a agregatelor monetare, precum si volumul semnificativ al lichiditatii in zona euro, reflectat de toti indicatorii prin care aceasta este masurata. Asadar, privind in perspectiva, se justifica adoptarea unor masuri ferme si prompte in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu.
In ceea ce priveste analiza economica, informatiile recente vin in sprijinul aprecierii formulate de Consiliul guvernatorilor conform careia cresterea economica in zona euro va continua in ritm sustinut. Cea de-a doua estimare a Eurostat confirma cresterea PIB real cu 0,9 la suta in trimestrul IV 2006 fata de trimestrul anterior. In anul 2006, PIB real din zona euro a inregistrat o majorare de 2,7 la suta (nivel neajustat cu numarul de zile lucratoare). Cele mai recente date statistice, rezultatele diverselor sondaje si estimarile realizate pe baza indicatorilor sugereaza continuarea expansiunii economice in primul semestru al anului 2007.
In perspectiva, se mentin premisele unei cresteri economice solide in zona euro. In ceea ce priveste mediul extern, expansiunea economica globala a devenit mai echilibrata la nivel regional, ramanand puternica, in pofida consemnarii unui ritm mai moderat. Prin urmare, conditiile pe pietele internationale sunt favorabile exporturilor zonei euro. De asemenea, se anticipeaza persistenta ritmului relativ alert de crestere a cererii interne din zona euro. Se estimeaza ca investitiile vor ramane dinamice, stimulate de mentinerea pe o perioada lunga a conditiilor de finantare favorabile, de restructurarea bilanturilor companiilor, de nivelul ridicat al profiturilor acumulate si al celor prezente, precum si de sporirea eficientei economice. Totodata, consumul va continua sa se consolideze in perioada urmatoare, in concordanta cu evolutiile inregistrate la nivelul venitului real disponibil, sustinute intr-o masura tot mai mare de cresterea gradului de ocupare si de imbunatatirea conditiilor pe piata fortei de munca.
Riscurile la adresa perspectivei favorabile privind cresterea economica sunt relativ echilibrate pe termen scurt. Pe termen lung, persista insa riscurile in sensul decelerarii, asociate mai ales factorilor externi – exista temeri privind intensificarea presiunilor protectioniste, posibilitatea producerii unor noi scumpiri ale petrolului si eventuale corectii abrupte generate de dezechilibre pe plan mondial.
In ceea ce priveste evolutia preturilor, estimarea preliminara a Eurostat indica o rata anuala a inflatiei IAPC de 1,9 la suta in luna martie 2007, fata de 1,8 la suta in primele doua luni ale anului curent. Descompunerea detaliata a datelor referitoare la inflatia IAPC inregistrata in luna martie nu este inca disponibila. Privind in perspectiva, in ipoteza ca nu vor avea loc noi scumpiri ale petrolului, volatilitatea consemnata anul trecut la nivelul preturilor energiei va determina efecte de baza semnificative, cu impact asupra profilului ratelor anuale ale inflatiei din anul in curs. Þinand seama de preturile actuale si de cotatiile futures ale petrolului, este posibil ca ratele anuale ale inflatiei sa scada in lunile urmatoare, pentru ca, spre sfarsitul anului, sa urce din nou la valori apropiate de 2 la suta.
In cadrul orizontului pe termen mediu, relevant pentru politica monetara, perspectivele privind evolutia preturilor sunt in continuare supuse unor riscuri in sensul cresterii, generate de posibilitatea inregistrarii unor noi scumpiri ale petrolului, dar si a unor majorari ale preturilor administrate si ale impozitelor indirecte mai mari decat cele anuntate si stabilite pana in acest moment. Trebuie evidentiat faptul ca, in cazul unor majorari salariale peste previziunile actuale, apar riscuri semnificative in sensul cresterii la adresa stabilitatii preturilor, mai ales in contextul evolutiilor favorabile observate pe piata muncii in ultimele trimestre. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali sa manifeste in continuare un comportament responsabil. In aceste conditii, acordurile salariale trebuie sa tina seama de competitivitatea preturilor, de nivelul inca ridicat al somajului in multe economii, precum si de evolutia productivitatii. Consiliul guvernatorilor monitorizeaza cu deosebita atentie derularea negocierilor salariale in tarile din zona euro.
Analiza monetara confirma prevalenta riscurilor in sensul cresterii la adresa stabilitatii preturilor pe termen mediu si lung. Dinamica anuala a M3 a continuat sa se accelereze de la 9,9 la suta in luna ianuarie la 10 la suta in luna februarie. Totodata, ritmul anual de crestere a creditelor acordate sectorului privat, desi s-a mentinut la un nivel foarte ridicat (10,3 la suta in luna februarie), a continuat sa manifeste tendinte de temperare. Daca in lunile precedente aceasta a ilustrat o incetinire a dinamicii imprumuturilor populatiei, in contextul unor dobanzi mai mari la creditele ipotecare in zona euro si al unei majorari mai lente a preturilor locuintelor in unele regiuni, in luna februarie fenomenul s-a datorat decelerarii ritmului de crestere a imprumuturilor contractate de societatile nefinanciare. In examinarea acestor evolutii nu trebuie ignorat faptul ca datele lunare pot fi influentate de factori temporari si, prin urmare, semnalul transmis nu trebuie supraevaluat. Intr-adevar, expansiunea puternica inregistrata de creditele acordate sectorului privat reflecta mentinerea tendintei de crestere accentuata a imprumuturilor contractate de societatile nefinanciare incepand cu jumatatea anului 2004.
Privind in perspectiva, cele mai recente date continua sa indice o dinamica robusta a expansiunii masei monetare in zona euro. Mentinerea unei cresteri puternice a masei monetare si a creditului reflecta nivelurile scazute ale ratelor dobanzilor pe o perioada indelungata si consolidarea activitatii economice in zona euro. Majorarea ratelor dobanzilor pe termen scurt si nivelul scazut al ratelor dobanzilor pe termen lung au influentat evolutiile inregistrate de componentele agregatelor monetare si ale creditului, dar pana in prezent nu au exercitat decat un impact limitat asupra evolutiilor monetare in ansamblu. Dupa mai multi ani de expansiune monetara puternica, lichiditatea in zona euro a atins un volum ridicat, reflectat de toti indicatorii prin care aceasta este masurata. In acest context, persistenta ritmului alert al expansiunii monetare si a creditului semnaleaza existenta unor riscuri in sensul cresterii la adresa stabilitatii preturilor pe termen mediu si lung. In consecinta, evolutiile monetare necesita si in viitor o monitorizare foarte atenta, mai ales in conditiile cresterii robuste a activitatii economice si ale mentinerii dinamicii puternice a pietei imobiliare in multe tari din zona euro.
In concluzie, este deosebit de important ca analiza tendintei preturilor sa tina seama de volatilitatea pe termen scurt a ratelor inflatiei. Orizontul de timp relevant pentru politica monetara este cel mediu. Riscurile in sensul cresterii asociate perspectivelor pe termen mediu ale stabilitatii preturilor se mentin si se refera in special la majorari salariale mai mari decat cele anticipate in prezent, in contextul unei cresterii puternice a populatiei ocupate si al intensificarii activitatii economice. Dat fiind ritmul alert al expansiunii monetare si a creditului, pe fondul existentei unui volum de lichiditate deja semnificativ, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare sustine ipoteza conform careia, pe termen mediu si lung, predomina riscurile in sensul cresterii la adresa stabilitatii preturilor. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua sa monitorizeze foarte atent toate evolutiile, pentru a evita materializarea pe termen mediu a riscurilor mentionate. Aceasta va permite si in viitor ancorarea puternica a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preturilor. Asadar, privind in perspectiva, este in continuare justificata adoptarea unor masuri ferme si prompte in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu.
In privinta altor politici, Consiliul guvernatorilor a salutat recomandarile adresate tarilor din zona euro in versiunea actualizata in 2007 a Orientarilor integrate – un pachet amplu adoptat de Consiliul ECOFIN in anul 2005 –, cuprinzand Orientarile generale privind politica economica si Orientarile privind ocuparea fortei de munca. Varianta actualizata a Orientarilor integrate a fost aprobata de Consiliul European cu ocazia intrunirilor din 8 si 9 martie 2007, axate pe necesitatea de a accelera consolidarea fiscala, de a imbunatati calitatea finantelor publice, de a stimula competitia si integrarea, precum si de a promova reformele pe piata muncii. Cu privire la politica fiscala, este esentiala valorificarea situatiei economice favorabile pentru realizarea unor progrese notabile pe linia consolidarii bugetare. In anul 2006, ponderea deficitului bugetar si respectiv cea a datoriei in PIB in tarile din zona euro s-au redus peste asteptari. Acest rezultat reflecta insa, in mare masura, expansiunea veniturilor fiscale intr-un context macroeconomic favorabil, care a compensat in unele cazuri cresterea cheltuielilor publice peste nivelul planificat. Rezultatele fiscale peste asteptari din anul 2006 ar trebui sa conduca la adoptarea unor tinte mai ambitioase pentru anul 2007 si in anii urmatori, permitand alocarea integrala a veniturilor exceptionale pentru reducerea deficitului si a datoriei. In plus, politicile fiscale prociclice ar trebui evitate in toate tarile. O astfel de conduita este vitala pentru asigurarea sustenabilitatii fiscale in perspectiva impactului exercitat de imbatranirea populatiei si este in deplina concordanta cu versiunea revizuita a Pactului de crestere si stabilitate. Revizuirea cheltuielilor publice si a sistemului de impozitare in vederea imbunatatirii calitatii finantelor publice ar putea stimula suplimentar expansiunea economica si sustenabilitatea fiscala.
De asemenea, Consiliul guvernatorilor sprijina reformele structurale ambitioase, menite sa contribuie la functionarea fara sincope a Uniunii Monetare si sa sustina potentialului de crestere si crearea de locuri de munca. In mod deosebit, imbunatatirea flexibilitatii pietei muncii in vederea corelarii evolutiilor salariale cu cele ale productivitatii si favorizarea mobilitatii fortei de munca sunt de natura sa consolideze rezistenta economiilor la socuri si sa asigure competitivitatea acestora.
Aceasta editie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol prezinta modalitatea in care BCE comunica pietelor financiare mesajele de politica monetara. Cel de-al doilea articol este consacrat analizarii surselor diferentialelor de crestere economica dintre tarile zonei euro, precum si implicatiilor acestora asupra politicilor economice. Cel de-al treilea articol se refera la discrepantele dintre soldul bugetului general consolidat si variatia datoriei publice la nivelul zonei euro.
