Diferente de 10 puncte intre dobinzile pentru acelasi tip de credit
In ultima perioada, o serie de alte banci au scazut si mai mult dobinzile la unele credite in lei. Este cazul BRD, care are acum o dobinda fixa de 10,9% pentru creditele in lei de nevoi personale garantate cu o ipoteca sau Volksbank, care practica o dobinda de 9% la acelasi tip de credite.
La o simpla comparatie, vedem ca cea mai mica dobinda este a Volksbank-9%, iar cea mai mare-Banca Romaneasca-18,5%, asadar un decalaj de aproape 10 puncte procentuale. Ceea ce nu poate fi trecut usor cu vederea.
Dobinzi practicate in prezent de citeva banci pentru creditele de nevoi personale in lei
Credite fara garantii imobiliare
BCR: 16,5% fixa; 18,5% variabila (perioada-maxim 10 ani)
BRD: 15% fixa; 22% variabila (perioada: maxim 5 ani)
Finansbank: 13,9% variabila (perioada: maxim 5 ani)
ABN AMRO: 13,5% (perioada: maxim 5 ani)
Banca Romaneasca: 18,5% variabila (perioada: maxim 5 ani)
Credite cu garantii imobiliare (ipoteca)
BCR: 14% fixa; 16,5% variabila (perioada-maxim 10 ani)
BRD: 10,9% fixa (perioada: maxim 15 ani)
Finansbank: 12,9% variabila (perioada: maxim 15 ani)
Banca Romaneasca: 17,5% variabila (perioada: maxim 12 ani)
Volksbank: 9% (perioada: maxim 25 de ani)
Mos Craciun le face cu ochiul bancilor
Desi unele voci vorbesc despre o reducere a dobanzilor la creditele in lei, Petru Rares afirma ca cererea de Craciun va amana reducerea acestora pentru prima parte a anului viitor. Deci bancherii sunt siguri ca romanii se vor imprumuta in continuare, chiar daca sunt nevoiti sa o faca platind costuri mult mai mari, decat daca ar fi apelat la un credit in valuta. Tocmai de aceea, bancile se gandesc sa pastreze aceleasi dobanzi la creditele in lei, pana dupa Sarbatori. Vorba ceea: “Ingrasam porcu’ in Ajun”.
Pe de alta parte, Rares este de parere ca bancile care se vor orienta spre imprumuturile in lei vor fi nevoite sa mareasca dobanzile la depozitele in moneda nationala, pentru a atrage de la populatie cat mai multi lei.
CEC si BCR ar putea fi singurele banci care vor acorda credite in valuta
Potrivit lui Petru Rares, senior conuntry manager la Banca Romaneasca, doar doua banci vor mai putea acorda fara restrictii credite in valuta: CEC si BCR. Motivatia: CEC este nou intrata pe aceasta piata, iar capitalul BCR este destul de mare pentru a se incadra in limitele de 300% impuse de BNR.
O solutie pentru celelalte banci de a continua creditarea in valuta ar fi majorarea capitalului, lucru greu de acceptat de oficialii majoritatii bancilor, deoarece aceasta procedura implica costuri enorme. De asemenea, bancile pot solicita schimbarea contractelor in lei, solutie ce nu va fi agreata de parteneri, dupa cum spune si Petru Rares. O modalitate pentru bancile subsidiare de a continua acordarea de credite in valuta ar fi transferul unei parti a portofoliului in strainatate, masura ce ar mari costul creditelor si va reduce marja de profit a bancilor.
Sursele de finantare si refinantare, o problema pentru banci
In conditiile apropiatei integrari in Uniunea Europeana, discutiile pe marginea problematicii fondului imobilar, care sa implice institutiile statului, finantatorii, developerii, constructorii, intermediarii si juristii sunt absolut necesare.
Acesta a fost scopul „Forumului imobiliar”, organizat marti de Finmedia. Sursele de finantare si refinantare pe piata imobiliara a fost una dintre temele principale ale discutiilor moderate de Florian Nitu, avocat asociat „Popovici & Asociatii”, si Ioan Bejan, consultant financiar.
In cadrul actualului context legislativ, bancile finanteaza creditul imobiliar din depozitele atrase de la populatie sau prin capitalul propriu. Ponderea creditului imobiliar in totalul creditului neguvernamental este apropape 10% in tara noastra, reprezentand 2% din PIB. Prin comparatie, in Uniunea Europeana aceste credite reprezinta peste 50% din totalul creditelor, potrivit datelor prezentate de Petre Tulin, presedintele HVB Banca pentru Locuinte.
Creditul ipotecar romanesc – „vanzare pe rate”
Potrivit lui Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, este nevoie de o refinantare a bancilor pe piata de capital, prin emisiunea de obligatiuni ipotecare si securitizarea creantelor. Nevoia de adoptare a acestor masuri pe piata finantarii imobiliare a fost subliniata si de senatorul Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget, Finante, Banci, care a caracterizat drept „o vanzare pe rate” creditul ipotecar din Romania la ora actuala.
Pachetul de legi ipotecare a intrat in dezbaterea senatorilor
La Senat au debutat dezbaterile privind pachetul de legi ipotecare, realizat de specialisti romani in colaborare cu cei ai Bancii Mondiale. Prevederile proiectului de lege urmaresc modificari la nivelul cadastrului, privind inregistrarea unui imobil ce nu a fost construit si a ipotecii ca valoare. Va fi constituit cadrul legislativ pentru obligatiunile ipotecare, ce urmareste formarea unei piete atractive si lichide, si largirea spectrului de creante ce pot sustine o emisiune de valori imobiliare.
Aplicarea acestor masuri pe termen mediu si lung contribuie la largirea pietei de capital, implica investitori institutionali (precum fonduri de pensii, de investitii, societati de asigurari) si contribuie la dezvoltarea pietei asigurarilor, ce se situeaza in momentul actual la numai 1% din PIB.
Un beneficiu foarte important subliniat de participantii la discutii este ieftinirea creditului ipotecar, determinat de finantarea bancilor prin emisiuni de obligatiuni, a caror nivel al dobanzii este mic.
Pana la aparitia reglementarilor referitoare la obligatiunile ipotecare si la procesul de securitizare, in Romania a fost implementata cu succes o alta forma de finantare a sectorului imobiliar, respectiv sistemul de economisire contractuala, pus in practica de HVB Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte.
Bogdan Popescu
