Anna Karenina e parasita. Cum se va descurca singurica?
Sa incepem deci varianta bancara a romanului lui Tolstoi, desfasurata sub titlul “Tintirea inflatiei in contextul noii politici fiscale”, organizata de revista Finante si Afaceri, in colaborare cu Bursa Romana de Marfuri. S-a inceput in forta prin prezentarea personajului principal si intrigii din jurul lui: Anna Karenina, care a rupt casnicia cu FMI dorind (permitindu-si, cum crede ea) sa fie, in sfirsit, independenta.
Isarescu sugereaza „medicina” preventiva
Guvernatorul a reactionat imediat la aceasta ruptura si a declarat ca nu trebuie dramatizata. Si ca probabil este spre binele Annei Karenina, care trebuie sa invete sa se descurce si singura in viata, mai ales ca, in scurt timp, va intra in haremul Uniunii Europene.
Mugur Isarescu a explicat: “Suntem in pozitia a doi doctori care dau un tratament diferit”. Se referea la faptul ca FMI i-a prescris un tratament Annei Karenina pe care aceasta nu mai poate sa-l “inghita”. Se va apela astfel la un remediu naturist. Viitorul mire, care o testeaza inca pe Anna Karenina, pretinde “onoare si responsabilitate”, a mai precizat doctorul Isarescu.
“E momentul responzabilizarii, trebuie sa stabilim obiective realiste”, a continuat Isarescu. Adica trebuie sa stergem pata de pe rochita Annei, sa o scoatem pe altarul UE. Se intrevede finalul romanului, nu-i asa?
Din ½pasareasca½ lui Mugur Isarescu:
½Spun urmatorul lucru: Nu consider ca stadiul actual al relatiei cu FMI trebuie dramatizat. Citusi de putin. Avem obiective apropiate, pe toate cimpurile: balanta de plati, deficitul fiscal, inflatie etc. Avem divergente mai mari de politici. Cu alte cuvinte suntem cam in pozitia a doi doctori care constientizeaza problemele-echilibru macroeconomic fragil- si dau solutii relativ diverite.½
½Eu cred ca cheia aici nu e nici in ceea ce spune fondul, nici in ceea ce spune Guvernul. Cheia e in economia romaneasca. Cum va reactiona ea la tratament. Si cit de realiste sunt obiectivele. O tinta nerealista, in conditiile in care nu va fi realizata, te face sa pierzi si credibilitatea si te indeamna si spre un tratament mult prea dur care nu este sustenabil, nu este inghitit prea usor de economia romaneasca si poate sa produca efecte perverse.½
½Ownership on economic policies½
½De mai multi ani, atit Fondul cit si Uniunea Europeana ne-a cerut un lucru esential, ceea ce se traduce mai greu in romana si se numeste ownership, poate fi tradus prin ownership on economic policies, deci proprietatea asupra politicilor economice. Intr-o traducere mai adecvata am spune responsabilitatea autoritatilor romane asupra politicilor economice. Acesta cred ca este momentul responsabilizarii. Deci autoritatile romane, guvernul, banca nationala, vor trebui sa dovedeasca in perioada urmatoare ca stiu ce au de facut, ca ne stabilim obiective realiste si ca politicile pe care le emitem sunt adecvate economiei romanesti. Iar toate acestea in conditiile democratiei. In conditiile in care datoria opozitiei este sa arate partile slabe ale acestor politici, datoria bancilor comerciale este sa ne impiedice in domeniul politicii monetare si, sa spunem, datoria presei este sa fie suspicioasa.½
Mugur Isarescu, un Karenin (sau Vronsky) in peisajul bancar romanesc
Si iata cum Mugur Isarescu, acest Karenin (sau Vronsky) al romanului bancar romanesc, se leapada fara prea mari remuscari de FMI, dupa ce parea cel mai mare prieten al politicii restrictioniste a acesteia, adoptata de altfel de Banca Nationala. E mai bine in „familia” liberalilor, si-a spus Isarescu, sau, mai precis, e mai bine oricum, numai la BNR sa fii. Iata secretul celei mai longevive functii din Romania post-decembrista.
Cine a spus ca ministrii nu sunt glumeti?
Apropo de rochite. In atmosfera aceasta, aparent apasatoare, si-a facut aparitia un alt personaj, un fel de dedublare a Annei Karenina. Era domnul Sebastian Vladescu, ministrul finantelor publice, care si-a inceput discursul cu o ½glumita½ flatanta la adresa lui Mugur Isarescu: “Stiti care este asemanarea dintre un discurs bun si o rochie frumoasa?”. Sa acopere zone esentiale, dar sa lase si loc de descoperit. Discursul domnului Isarescu a acoperit aproape toate zonele la care as fi putut sa fac referire”.
DJ Sebastian Vladescu despre fine tuningul mixurilor de politici economice:
½Din fericire, la pasareasca la care facea dinsul referinta a uitat o expresie extrem de draga si pe care am invatat-o de la domnia sa acum vreo 5 ani de ani de zile, cind ne spunea ca-si doreste sa ajungem la momentul la care sa facem acest lucru. Si era vorba de fine tuningul mixurilor de politici economice. La momentul acela discutiile noastre cu FMI abordau probleme mult mai complexe si cu implicatii sociale economice si politice mult mai acute decit in acest moment, inclusiv discutii fata de calitatea politicilor FMI si am sa fac referire doar la o celebra pasareasca care spunea sharing. Deci disputele profesionale intre noi si FMI nu sunt noi.½
Relatiile cu FMI continua
Sebastian Vladescu: ½Relatiile cu FMI continua, avem divergente vis-a-vis de acest fine tuning pentru ca discutam de mici proportii din PIB-ul Romaniei, urmeaza ceea ce nici FMI si poate nici lumea economistilor si politicienilor nu a facut, adica o dezbatere mai profunda despre economia Romaneasca. Intr-adevar, economia romaneasca este pe o tendinta ascendenta, inceputa acum 5 ani, tendinta care continua si suntem increzatori ca va continua si in perioada urmatoare. In acelasi timp, economia romaneasca are niste fragilitati structurale, care dupa perioada noastra ar trebui abordate extrem de direct in perioada urmatoare.½
Nicolae Danila, presedintele BCR: „Este un moment istoric”
„Am demonstrat ca putem fi elevi constinciosi, ca ne facem temele, dar cu o mare pondere ipoteze servite de altii si date de altii pe masa de lucru. Cred ca in momentul de fata putem spune ca este un moment istoric, trebuie sa ne responsabilizam si sa ne vedem exact temele de acasa si sa ne pregatim bine bucataria.”
„E bine sa pastram relatia cu FMI”
Nicolae Danila: „Nu e bine sa ne pronuntam categoric pentru ruperea relatiei cu FMI. Relatia cu organismele internationale este necesara si trebuie sa o mentinem in relatii si limite normale, in limitele in care si alte tari pot sa o mentina. Fiindca aceste relatii sunt esentiale in momente cruciale. Sunt de acord cu colegii nostri: organismele internationale nu dau solutii universal valabile si e bine ca trebuie sa ne cunoastem bucataria si sa aplicam masurile pe care le consideram necesare pentru a veni in intampinarea etapei pe care o traversam in momentul de fata.
„Trebuie sa sprijinim capitalul autohton”
½Sunt aproape convins ca in 2007 vom fi in Uniunea Europeana insa trebuie sa vedem cum intram, in ce situatie ne vom afla in momentul cind intram. Trebuie sa facem mult mai mult si cu o strategie mult mai buna pentru a sprijini capitalul autohton. Avem o problema de fond, o problema calitativa, scaderea sau mentinerea productivitatii muncii la un nivel scazut.½
Acordul se afla in coma si toata lumea asteapta moartea lui, e de parere Mihai Tanasescu
Un altul care obisnuia sa decida in locul Annei Karenina, acum presedintele Comisiei Buget Finante Banci din Camera Deputatilor, Mihai Tanasescu, si-a dat si el cu pararea. A comparat relatia Annei cu FMI cu un “accidentat aflat in coma, conectat la aparate.” “Toata lumea, zice Tanasescu, se uita la aparate si asteapta luna iulie a anului 2006 sa-l vada mort”. Domnul Tanasescu a mai precizat ca noua politica fiscala aplicata pe inima franja deja a Annei (se refera la cota unica de impozitare de 16%), va crea o hemoragie si ca aceasta nu va mai face fata socului noului mire (UE).
Sectorul privat vrea sa se elibereze din lantul BNR and company
Si Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, liberal in gandire, s-a pronuntat in cazul Annei Karenina. Acesta a spus:”Schimbarea tratamentului inseamna schimbarea medicului; trebuie sa trecem de la chimioterapie la medicamente naturiste”. Dumnealui sugera autoritatilor sa lase sectorul privat sa-si urmeze drumul. Sa lase libera o parte din Anna, pentru ca aceasta sa invete din propriile greseli, fie ca se da cu capul de pragul de sus de mai multe ori.
Patriciu e impotriva limitarii creditului
Dinu Patriciu se opune vehement limitarii creditului de consum, marea dragoste a Annei, din care s-a hranit in ultimul timp. Patriciu considera ca trebuie stimulat creditul de consum mai mult ca orice, dupa logica urmatoare: „daca indatorezi cetateanul, el va munci mai mult si mai bine; rezulta ca va fi mai responsabil; ca efect direct va creste productivitatea”.
Bancile cer BNR sa le mai lase
La randul lui, Petre Bunescu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor si vicepresedinte la BRD, „se roaga” de BNR si pune intrebari retorice: „Oare chiar nu ne putem permite un deficit ceva mai mare?”. In traducere, domnul Bunescu doreste ca bancile sa fie lasate in pace sa dea credite dupa bunul plac, sa nu mai fie restrictionate. Deoarece, considera dumnealui, „bancile nu sunt responsabile cu politicile macroeconomice, ci cu administrarea resurselor, cu controlul riscurilor si cu obtinerea profitului”. Mai mult, Bunescu se plange ca „increderea populatiei in economisire a scazut, cu toate ca bancile incearca sa-si diversifice produsele, atat pe cele de economisire, cat si pe cele de creditare”.
„Creditele de consum sunt motorul cresterii economice”
Ghici ciuperca cine putea sa faca afirmatia de mai sus… presedintele Altex, una din cele mai mari companii care acorda credite de consum ,este profund afectata de regulamentul „bau-baului” BNR. Pana nu de mult, adica pana acum vreo doua luni, Altex acorda credite pe banda, „karenienii” fiind avizi sa-si doteze casele cu cele trebuincioase oricarei fete inainte de maritis.
Dan Ostahie, presedintele Altex: „Vom lua mai multi bani de la cei care pot plati mai mult”
„Am asistat la o scadere a consumului, deci a vanzarilor, in concluzie, vom lua mai multi bani de la cei care pot plati mai mult”, a precizat Dan Ostahie, presedintele Altex. Tot dumnealui este de parere ca „pe termen lung, creditele de consum sunt motorul cresterii economice”. Revoltat, intr-o oarecare masura, pe situatia creata in urma restrictionarii creditarii, Dan Ostahie, a concluzionat: „sunt bune limitarile, atata timp cat sunt limitate!”.
Moare sau traieste fericita pana la adanci batraneti?
Toti vor binele Annei Karenina, dar tratamentele sunt diferite. Se va face ea vreodata bine? Nu stim. Speram ca toata aceasta alegorie o va ajuta pe Anna Karenina si pe vocile care vorbesc in numele sau, sa ia decizia cea mai buna. Decizie astfel incat ea sa nu sfarseasca precum cea inchipuita de Lev Tolstoi.
