Probabil ca prima intrebare pe care si-o pune oricine afla ca un simplu angajat al unei mari banci europene, Societe Generale, a reusit sa-i provoace o paguba inimaginabil de mare, 5 miliarde de euro, record in istoria fraudelor bancare, este: cum a facut acest lucru? ªi mai ales, cum a fost posibil sa se intample, fara sa fie descoperit din timp si pierderile sa fi fost mai mici.

Iata insa ca Jérôme Kerviel, de numai 31 de ani, un marunt trader al bancii franceze, cu un salariu de numai 10.000 de euro lunar, sub media pietei, se dovedeste a fi noul geniu al fraudelor, dupa cum l-a descris insusi guvernatorul Banque de France.

Asa sa fie? Sa fi acesta un fel de geniu al investitiilor in instrumente financiare extrem de complicate pe care banca sa nu le fi putut depista, asa cum au crezut multi initial sau doar un hot destept? Kerviel este un angajat vechi al Societe Generale, unde a lucrat inca din 2000. La inceput, timp de trei ani, si-a desfasurat activitatea in back office-ul din sediul general al bancii franceze din Paris, unde functionarii bancii nu erau angrenati in operatiuni directe pe piata de capital. Abia in urma cu doi ani a fost anvansat ca trader iar operatiunea de fraudare a conceput-o de-a lungul ultimului an.

Cum a procedat Kerviel? Practic a cladit o companie virtuala in cadrul Societe Generale. Pentru fiecare din operatiunile realizate, ce constau in incheierea de contracte pe piata futures, in functie de indicii bursieri europeni, inregistra o a doua operatiune, de data aceasta fictiva. Practic tinea doua contabilitati, una reala si alta fictiva, cum procedeaza buticarii evazionisti. Ce l-a determinat sa faca acest lucru?

Pentru ca era un trader neexperimentat si avansat recent dintr-o pozitie administrativa, banca i-a permis sa realizeze doar operatiuni restranse, motiv pentru care avea si salariul mic. Pentru a putea realiza tranzactii de valori mari, Kerviel a profitat de cunostintele sale ample acumulate in back office privind modul in care sunt controlati traderii, pentru a le evita controalele.

Iar pentru a realiza acele conturi fictive de pe care realiza operatiunile cu valori mari, se loga de pe computerele colegilor, pentru a nu fi depistat. Nu mai putin de cinci niveluri de control a reusit sa evite Kerviel pentru ca operatiunile ascunse sa nu fie gasite. L-a ajutat faptul ca el cunoastea in amanunt respectivele proceduri de verificare si le putea evita.

ªi totusi, cum a fost depistat, in cele din urma? Banca spune ca in ultimul an si-a majorat numarul de functionari care se ocupau de controlul operatiunilor, iar Kerviel nu mai cunostea noile proceduri si data controalelor. Astfel incat, vinerea trecuta, in urma unui control de rutina s-a descoperit o tranzactie cu o valoare mai mare decat limita impusa de banca.

Oficialii bancii au verificat tranzactia si astfel s-a descoperit ca de fapt acea tranzactie nu era inregistrata, fiind fictiva. Valoarea contractelor futures fictive ale lui Kerviel si pe care Societe Generale a decis sa la lichideze imediat s-a ridicat la 1,5 miliarde euro, insa la aceasta suma s-au adaugat pierderi suplimentare, pana la aproape 5 miliarde, din cauza faptului ca tocmai in acele zile bursele mondiale au suferit pierderi considerabile.

In consecinta, banca franceza si-a lichidat pozitiile neacoperite deschise de Kerviel cu pierderi foarte mari. Pe de alta parte insa, Societe Generale a avut norocul ca pe fondul caderii burselor lichiditatea era foarte mare, asa incat a reusit sa scape repede de pacoste fara ca piata sa fie alertata. ªi astfel se incheie epopeea celei mai mare fraude bancare din istorie.

Trimite un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii*