„Nu am cunoscut ca nu pot face acest lucru pe care l-am facut ca persoana particulara si nu ca procuror”, scria Clinci Norica, in 20 iunie 1991, intr-o nota explicativa in legatura cu cazul infierii unui copil, de un cetatean strain pe care l-a reprezentat in instanta desi era procuror.
Cetateanul strain este american si se numeste Patricia Ellen Long, iar minorul ce urma sa fie infiat se numeste Madalina Bugina.
Procurorul Norica Clinci sustine, potrivit aceleiasi note explicative, de la dosarul ei profesional, ca o cunostea pe Patricia Ellen Long din 1990 care a si vizitat-o la domiciliu. „In aprilie 1991, doamna Long a trimis o procura prin care m-a autorizat sa ii reprezint interesele intr-un proces de adoptie. Actele au fost pregatite de domnul Eugen Man, avocat din Bucuresti, iar eu am participat la instanta, la Tribunalul judetean Calarasi unde am pus concluzii in fond”, a mai scris Norica Clinci.
Conform sentintei civile din 4 iunie 1991, Norica Clinci a solicitat admiterea actiunii si incuviintarea infierii.
Nota explicativa in legatura cu acest caz a dat si procurorul de sedinta, Elisabeta Pucheanu, care a afirmat ca, a fost de fata atunci cand procurorul Clinci Norica a pus concluzii in dosar si a fost intrebata de ce nu a informat pe procurorul sef al judetului despre aceasta situatie. Raspunsul a fost : „M-a informat ca despre aceasta situatie cunoaste procurorul sef, Duse Dan, si procurorul sef al judetului.”
Pe 22 iulie 1991, la o luna dupa ce a dat nota explicativa, procurorul Norica Clinci a adresat Procuraturii Generale o cerere de transfer de la Procuratura locala Oltenita in functia de jurist consult la S.C. Agrotransport S.A
In anul 1990, fisa de apreciere a Noricai Nicolai avea la profilul profesional 9 calificative „foarte bine” si unul „bine”, iar la profilul moral sase calificative „foarte bine.” Aprecierea a fost facuta in data de 13 martie 1991.
Administratia Prezidentiala a dat vineripublicitatii o serie de informatii despre erori de procedura pe care le-ar fi savarsit Norica Nicolai ca procuror, adica anchetarea unei persoane nevinovate, dar si date despre un conflict de interese, adica reprezentarea unui cetatean strain, lucru neconform.
„Astfel, in anul 1987, doamna Norica Nicolai (fosta Norica Clinci), procuror la Procuratura locala Oltenita, judetul Calarasi, a instrumentat un dosar penal, in urma caruia o persoana nevinovata a fost condamnata si incarcerata. Dupa condamnare, politia a descoperit adevaratul vinovat. Persoana vinovata si persoana nevinovata aveau aceleasi nume si prenume, dar restul datelor de stare civila erau diferite”, se arata intr-un comunicat al Presedintiei. Sursa citata mai precizeaza ca „in loc sa faca demersuri pentru achitarea primei persoane si punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, in conditiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fara sa declanseze inceperea urmaririi penale si un nou proces pentru persoana vinovata”. Acest lucru ar fi dus la situatia, se mai arata in comunicat, ca faptuitorul real sa nu beneficieze de dreptul la aparare, nefiind audiat si intrand direct in arest, in baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. „Pentru aceasta fapta, doamna procuror a fost sanctionata disciplinar in urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Oltenita si ai Procuraturii Generale”, mai sustine Presedintia.
Cea de-a doua fapta pe care o invoca Presedintia se refera la un episod din anul 1991, cand desi Nicolai ar fi avut alitatea de procuror pe langa Procuratura Locala Oltenita – judetul Calarasi, ar fi reprezentat, in baza unei procuri, un cetatean strain, intr-un proces de infiere a unui copil din Bucuresti. „Procesul a avut loc la Tribunalul Calarasi. Pentru a-si motiva fapta neconforma cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoasterea legii. La o luna dupa acest incident, doamna Nicolai a parasit magistratura”, se mai arata in comunicatul Presedintiei.
Traian Basescu a mai spus ca documentele care stau la baza afirmatiilor de mai sus sunt accesibile premierului in arhiva profesionala a Parchetului General si opineaza ca faptele prezentate arata ca „incidentul cu incercarea de fraudare a votului din Senat arata obisnuinta doamnei Nicolai de a dispretui legea si aplicarea ei”.
In consecinta, presedintele Romaniei, Traian Basescu, apreciaza „ca o astfel de persoana nu indeplineste criteriile legale pentru numirea in functia de ministru al Justitiei”. In plus, seful statului isi exprima regretul ca Primul ministru a refuzat in mod repetat sa se consulte cu seful statului in privinta numirii unui ministru al Justitiei.
Presedintia nu spune explicit daca Basescu a discutat cu Guvernul despre aceste actiuni ale lui Nicolai, dar arata ca, in ultimele doua zile, presedintele a incercat in mod repetat sa aiba o discutie cu premierul, „pentru a evalua impreuna documentele oficiale aflate in mapa profesionala a candidatului propus”. Administratia Prezidentiala mai afirma ca Presedintele a considerat ca nu este oportun ca datele sa fie facute publice inainte ca premierul sa ia cunostinta despre continutul acestora.
Cat priveste impactul pe care l-au avut documentele respective asupra deciziei de a respinge candidatura, sursa citata mai precizeazi ca dupa ce a analizat parcursul profesional al doamnei Nicolai, „asa cum cere sus amintita decizie a Curtii, presedintele i-a trimis o scrisoare premierului, in data de 8 ianuarie, prin care ii cerea sa renunte la desemnarea doamnei Nicolai. „Presedintele a motivat refuzul printr-un fapt de notorietate publica – incercarea de fraudare a unui vot in Senatul Romaniei, considerand ca acest fapt este suficient pentru a pune la indoiala respectarea criteriului „reputatiei nestirbite si moralitatii. Presedintele a solicitat premierului sa faca o alta propunere. Ca raspuns la aceasta solicitare constitutionala, premierul a propus-o tot pe doamna Nicolai”, se mai arata in comunicat.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a refuzat vineri pentru a doua oara sa se consulte cu presedintele pe tema nominalizarii de la Justitie. Joi, Tariceanu ii reprosase presedintelui ca in respingerea lui Nicolai nu a adus argumente legale, ci doar de „imagine”.





