Razboiul dintre Palatele Victoria si Cotroceni, lupta pentru asumarea paternitatii Legii de majorare a pensiilor, precum si aviditatea partidelor de a castiga voturile varstnicilor au tinut pe jar 5,5 milioane de pensionari, care au asteptat toata vara lui 2007 deznodamantul filmului majorarii.
Scandalul politic din jurul majorarii pensiilor a izbucnit la jumatatea lunii iunie, cand PSD-ul, care avea in Parlament un proiect de modificare a Legii pensiilor, potrivit caruia valoarea punctului de pensie urma sa cresca la 45%, sau chiar 55% din salariul mediu de la 1 ianuarie 2008, a amenintat cu retragerea sprijinului tacit pe care il acorda celui de-al doilea Cabinet Tariceanu – minoritar din aprilie. Amenintarile PSD au mers pana la motiunea de cenzura la adresa Cabinetului, care, asa cum s-a intamplat in mai multe randuri, nu a mai fost depusa.
Daca la inceput, PNL-ul a sustinut ca initiativa partidului de opozitie nu poate fi pusa in practica din considerente bugetare, in timp, pe masura ce evenimentele din jurul „scandalului pensiilor” se succedau ca episoadele unui soap-opera, partidul premierului Tariceanu a cedat „santajului PSD”, dupa cum a recunoscut un lider al opozitiei, deputatul Marian Sarbu. Daca ar fi cautat in programul de guvernare al destramatei Aliante DA, Guvernul ar fi observat mai devreme ca marirea punctului de pensie facea parte dintre promisiunile electorale ale PNL si PD din campania anului 2004, asumate mai apoi in program.
Episodul 1 – PSD spune ca se poate, Guvernul il contrazice, dar cedeaza
Argumentul PSD la majorarea pensiilor a fost o „obligatie de solidaritate”, iar presedintele partidului, Mircea Geoana, a venit si cu sursele de finatare. Era vorba despre introducerea unei cote minime de 5% din veniturile realizate din productia petroliera, din comercializarea si productia de tutun si de alcool, din jocurile de noroc si din pariuri sau din veniturile Imprimeriei Nationale si ale Loteriei Nationale. Totodata, PSD propunea ca, in cazul in care Fondul Proprietatea devenea functional, 50% din venituri sa mearga tot catre majorarea pensiilor.
In ziua urmatoare, ministrul muncii, Paul Pacuraru, cataloga promisiunile partidului de opozitie ca fiind „demagogice”, ii acuza de PSD-isti ca „vand promisiuni celei mai lovite categorii din Romania” si sustinea ca solutia propusa este „nerealista”. Ministrul mai aducea aminte, la acea data, ca in legea 19/2000, privind sistemul public de pensii, a mai fost prevazut ca valoarea punctului de pensie sa reprezinte 45% din salariul mediu pe economie, prevedere eliminata pe parcurs tot din cauza efortului bugetar considerabil. Cu toate acestea, premierul Tariceanu, impreuna cu ministrul muncii, este dispus sa discute cu liderii PSD despre modificarea propusa, dar, dupa mai multe intalniri, recunoaste ca bugetul nu va putea suporta majorarea, lasa proiectul PSD la mana Parlamentului si acuza partidul lui Geoana ca prin promovarea acestei modificari doreste sa castige capital politic.
In acest context, motiunea de cenzura itita la inceputul scandalului, se contureaza din ce in ce mai mult in randul membrilor partidului de opozitie. La doua zile de la declaratiile care luau in calcul o eventuala motiune, se contureaza o prima victorie a PSD-ului, ministrul muncii, Paul Pacuaru, anuntand o majorare substantiala, din septembrie, a pensiilor agricultorilor. ªi discursul membrilor PSD se mai indulceste, acestia anuntand ca ar putea fi de acord si cu o majorare a pensiilor in doua etape.
La zece zile de la declansarea isteriei pe marginea majorarii pensiilor, timp in care liderii politici „s-au batut” in declaratii, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, anunta ca, din calculele Guvernului, punctul de pensie ar putea ajunge la 37,5% din salariul mediu pe economie, din 2008, atingerea valorii de 45% din aceeasi suma fiind posibila abia in 2009 sau 2010. Premierul Tariceanu invoca buna colectare a impozitelor ca baza pentru majorare, iar deputatii din Comisia de Munca cad de acord ca punctul sa ajunga la 37,5% din salariul mediu, de la 1 ianuarie 2008, si la 45%, din 2009.
Odata decizia batuta in cuie si banii din care urma sa fie platita majorarea gasiti in vistierie, intuind ca majorarea pensiilor face bine la imagine si atrage un important segment de alegatori, mai multe partide revendica paternitatea legii. Partidul de guvernamant sustine ca Guvernul Tariceanu a creat premisele financiare pentru ca legea sa poata fi pusa in aplicare, PSD, ca partidul de opozitie a fost in permanenta un militant activ pentru pensionari si ca a propus proiectul de lege, iar PD, ca majorarea punctului de pensie se afla deja in programul de guvernare al Aliantei DA.
In realitate, cele doua partide care au intrat la guvernare in 2004 au promis o majorare a pensiilor, in termeni reali, cu 30%, in cei patru ani de mandat. Or, majorarile repetate aplicate in timpul mandatului ministrului democrat al muncii, Gheorghe Barbu, precum si majorarea cu cinci procente care urma sa se efectueze in septembrie, prognozata de acelasi ministru, inainte ca PD-ul sa iasa de la guvenare, dadeau impreuna o majorare in termeni reali de peste 26%. Asadar, pensia medie in sistemul de asigurari sociale urma sa se majoreze de la 252 de lei, in decembie 2004, la 407 lei, in aceeasi luna a anului 2007, suma care se apropia de promisiunile cabinetului Tariceanu, la preluarea mandatului.
Presedintele este ingrijorat ca nu exista bani pentru a sustine majorarea…
Cand conflicul dintre partide pe marginea majorarii pensiilor dadea semne ca se stinge si se parea ca s-a ajuns la un consens, in primele zile al lunii iulie, incepe partea a doua a scandalului, cand intra in scena presedintele Traian Basescu. Acesta recunoaste ca suplimentarea veniturilor pensionarilor este „o necesitate de netagaduit”, dar cere, in acelasi timp, Guvernului sa indice sursele pentru fondurile necesare majorarii, temandu-se ca banii vor fi luati de la alte domenii prioritare, cum ar fi educatia. Desi premierul il asigura pe presedinte, prin intermediul purtatorului de cuvant, ca Executivul a „analizat foarte atent” implicatiile pe care le presupune majorarea pensiilor, analiza care sta la baza acestei decizii fiind „una realista”, Basescu aduce din nou argumente in sprijinul ingrijorarilor sale.
„Numai in 2008, aplicarea acestei legi ar insemna o crestere de 2,5 miliarde de euro la bugetul de pensii, care nu poate fi justificata pe seama cresterii economice de 6% din acest an”, a apreciat seful statului, care a precizat ca „raman descoperite peste 1,5 miliarde de euro”. Pentru a demonstra nevoia clarificarii surselor bugetare, presedintele a inventariat alte cresteri si investitii promise de Guvern si care nu ar putea fi acoperite in integralitate prin efortul bugetar actual. Basescu a enumerat asadar marirea bugetului educatiei la 6% din PIB pentru 2008, virarea contributiei de un miliard de euro catre UE, scaderea contributiilor sociale cu 6% de anul viitor sau acordarea unei subventii de o suta de euro pentru fiecare hectar agricol din zonele montane. In consecinta, seful statului spune ca nu promulga legea pana cand Guvernul nu-i va prezenta o analiza a surselor de finantare, argumentand ca nu vrea sa contribuie la prabusirea sistemului public de pensii si ca nu vrea sa fie partas la „inselarea unor amarati”.
Problema, spunea Basescu atunci, era ca prin marirea punctului de pensie nu se facea dreptate pensionarilor cu venituri indecente – tot aceia care aveau pensii mari beneficiau de mariri consistente, in cazul celor cu pensii mici „cresterea” fiind de circa 40 de lei.
Ingrijorarile presedintelui referitoare la sursele de finantare pentru majorarea pensiilor sunt accentuate, in acelasi timp, si de analistii economici. Astfel, fostul ministru al finantelor, Daniel Daianu, explica, pentru NewsIn, la acea data, ca efortul bugetar al statului pentru majorarea pensiilor se va accentua din 2009, iar solutia pentru a acoperi acel deficit ar putea fi eliminarea cotei unice de impozitare, marirea taxei pe valoare adaugata (TVA) sau o reducere a investitiilor in infrastructura. O majorare a pensiilor, corelata cu un deficit de cont curent care se adanceste, ar putea avea ca efect o depreciere a leului, precum si o diminuare a importurilor si a finantarilor externe, a mai adaugat Daianu. Fostul ministru de finante nu exclude o incetinire a cresterii economice, fenomen care ar putea atrage o intarziere a incasarilor bugetare.
Totodata, consultantul Bogdan Baltazar a explicat, in acelasi context, ca presiunile de finantare a majorarii pensiilor se vor accentua in timpul viitoarei guvernari, astfel incat executivul aflat la conducere in 2009 va fi nevoit sa majoreze taxa pe valoare adaugata sau sa maresca impozitul pe venit si pe profit.
Basescu promulga legea, reclamand totusi incompetenta ministrilor muncii si finantelor
In a doua jumatate a lunii iulie, desi analistii economici sustineau ca majorarea propusa de Guvern nu va putea fi pusa in practica fara eliminarea cotei unice de impozitare, majorarea TVA-ului sau a impozitelor pe venit si pe profit, ministrii muncii si finantelor definitiveaza si trimit presedintelui raspunsul solicitat. Acesta a fost considerat de presedinte o analiza politica, nicicum o defalcare a surselor de finantare. Pe 18 iulie, seful statului promulga Legea de majorare a pensiilor, dar se declara nemultumit de explicatiile Guvernului, catalogandu-i pe cei doi ministri drept „incompetenti” si acuza Executivul de „diletantism, lasitate si lipsa de responsabilitate”.
Presedintele sustine ca majorarea pensiilor va produce un deficit de 30 de miliarde de euro, pentru acoperirea caruia Guvernul va trebui sa gaseasca solutii. In timp ce ministrul muncii, Paul Pacuraru, prefera sa fie retinut in declaratii, spunand ca este fericit ca Basescu a promulgat legea, chiar daca l-a facut incompetent, ministrul Vosganian ii raspunde sefului statului cu aceeasi moneda, catalogand dicursul acestuia ca fiind „mincinos, haotic si cu scopuri meschine”.
Totodata, ministrul finantelor spune despre presedinte ca nu are cunostinte de economie si il provoaca la o dezbatere televizata in care sa-si sustina fiecare punctul de vedere, iar cel care greseste sa-si dea demisia. Dezbaterea nu a avut, insa, loc. In conflictul cu Vosganian, presedintele a avut ultimul cuvant, sustinand printr-un comunicat de presa, ca ministrul este „un pericol pentru finantele tarii” si acuzandu-l de demagogie.
Alte scandaluri de dupa promulgare
ªeful statului intra intr-un razboi al declaratiilor si cu PSD-ul, care, in contextul achizitionarii unor aeronave, sustine ca banii pentru avioane ar fi putut fi folositi pentru majorarea pensiilor. In replica, Basescu declara ca, daca in timpul guvernarii PSD s-ar fi furat mai putin, pensionarilor le-ar fi fost mai bine. Istoria recenta ne arata ca PSD, in perioada in care s-a aflat la guvernare intre 2001 si 2004, promisese, si prin programul de guvernare si prin cel de dezvoltare pe termen mediu, prezentat Uniunii Europene, ca va mari pensiile substantial, o promisiune ramasa insa neonorata.
Congresul Pensionarilor, care s-a desfasurat la sfarsitul lunii iulie, a fost un nou prilej de declaratii pentru oamenii politici prezenti la eveniment. Cu aceasta ocazie, deputatul PSD Marian Sarbu recunoaste ca partidul pe care il reprezinta a santajat guvernul pentru majorarea pensiilor, dar considera ca mai important este rezultatul obtinut. Totodata, acesta recunoaste ca bugetul asigurarilor sociale nu va putea acoperi majorarea si sustine ca toti oamenii politici trebuie sa colaboreze pentru identificarea surselor de finantare. La acelasi eveniment, presedintele Basescu anunta ca doreste eliminarea pensiilor speciale si spune ca majorarea propusa de Guvern ii va avantaja tot pe cei cu pensii mari.
Un alt moment important in derularea evenimentelor din jurul majorarii pensiilor este anuntul secretarului de stat din Ministerul Economiei si Finantelor (MEF), Sebastian Vladescu, potrivit caruia nu exista resurse la buget pentru majorarea pensiilor si sustine ca isi va da demisia din functia pe care o detine. Nou prilej pentru liderii principalelor partide sa intre in polemica. In timp ce PD si PLD (prin vocile lui Adriean Videanu, Gheorghe Flutur si Theodor Stolojan) sunt de acord cu declaratiile lui Vladescu, reprezentantul PNL, Relu Fenechiu, se detaseaza de acestea, sustinand ca oficialul MEF nu face parte din partid.
Devansarea majorarii pensiilor, o lupta castigata de PSD pe seama unui Guvern minoritar
Pe masura ce alegerile europarlamentare se apropiau si partidele aveau nevoie de o imagine cat mai buna in ochii alegatorilor, santajul PSD la adresa PNL – care in continuare guverna minoritar – izbucneste din nou, in septembrie, cand presedintele Mircea Geoana declara ca doreste ca majorarea aprobata in vara sa fie devansata cu doua luni, pentru a-i ajuta pe pensionari „sa treaca cu bine peste iarna”. Era si startul pentru campania electorala pentru PE, pentru care fiecare dintre partide, cu exceptia PD, se considera nepregatit, cata vreme sondajele de opinie le creditau pe toate – tot cu exceptia PD – cu mai putine voturi decat obtinusera la ultimele alegeri, in 2004.
ªi daca, in prima instanta, ministrul Pacuraru sustine ca nu sunt bani la buget pentru aplicarea majorarii de la 1 noiembrie, premierul Tariceanu anunta, in octombrie, inaintea votarii motiunii de cenzura depuse de PSD, ca daca motiunea nu trece, Guvernul va initia consultari cu partidele pentru majorarea pensiilor la data indicata de PSD. ªi atunci Guvernul a spus ca nu are bani si ca se duce bruma de crestere economica pe cheltuieli necuvenite in acel moment, dar, in timp record, acelasi Guvern se razgandeste.
Imediat dupa respingerea motiunii, ministrul muncii declara din nou ca Guvernul va majora punctul de pensie la 37,5% din salariul mediu pe economie, de la 1 noiembrie, decizia fiind luata inainte de votarea motiunii, dar nefiind facuta publica, pentru ca gestul sa nu fie interpretat ca o cedare la santajul PSD. Pacuraru a asigurat ca banii vor proveni exclusiv din excedentul bugetului de asigurari pe anul 2007, nefiind nevoie de un imprumut de la bugetul de stat. In consecinta, bugetul asigurarilor sociale a fost rectificat, pe 10 octombrie, cu peste un miliard de lei, in vederea majorarii punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu de 1.443 de lei. Oficialul de la Munca a mai anuntat ca, pentru a fi mentinut acelasi procent si in anul 2008, punctul de pensie va mai creste cu 7,4% de la 1 ianuarie, salariul mediu estimat pentru anul viitor fiind de 1.550 lei. Astfel, valoarea punctului de pensie urma sa ajunga la 541 de lei, in noiembrie, si la 581,3 lei, in ianuarie.
Ultimul episod al serialului referitor la majorarea pensiilor s-a derulat pe 31 octombrie. PSD a venit cu o noua idee, respectiv ca si majorarea de 7,4%, stabilita de Guvern pentru 1 ianuarie, sa fie acordata tot din noiembrie, adica punctul de pensie sa reprezinte inca de anul acesta 37,5% din salariul mediu de 1.550 lei, prognozat pentru 2008. Partidul de opozitie a depus, in acest sens, o petitie cu 700.000 de semnaturi ale pensionarilor la Guvern, motivand cererea cu faptul ca, inaintea sarbatorilor, preturile la produsele de baza se vor majora. Guvernul, in schimb, a urmat decizia initiala, astfel ca peste 5,5 milioane de pensionari au beneficiat, la 1 noiembrie, de o majorare a pensiilor cu 30%.
In tot acest timp care s-a scurs de la izbucnirea scandalului si pana cand s-au vazut cu banii in buzunare, liderii pensionarilor au incercat, si ei, sa convinga pe oricine, dar sa convinga, sa sustina majorarea pensiilor. Misiune nu foarte grea, avand in vedere ca toata lumea, de la partide de opozitie pana la partid de guvernamant si presedinte, recunosteau ca este o datorie de onoare sa scoata varstnicii din mizerie.
Insa grija pentru „a da bine” in ochii pensionarilor si preocuparea pentru a-si distruge adversarii politici au fost uneori mai puternice si virulenta declaratiilor a determinat, intr-un final, pensionarii sa astepte resemnati deznodamantul.
In final, dupa toate discutiile si analizele realizate si desi toti actorii implicati au spus ca majorarea pensiilor din ultima perioada este fara precedent, cei mai multi dintre pensionari au primit doar cateva zeci de lei in plus. In consecinta, pensionarii se calca in continuare in picioare pentru un bilet de tratament, se inghesuie in fata caselor de ajutor reciproc sau se imprumuta la camatari pentru a-si pregati masa de Craciun.
