Deprecierea cu peste 15% a leului in raport cu euro reprezinta un pericol pentru economie, fiind primul semnal al unei eventuale crize financiare, considera specialistii, astfel incat BNR trebuie sa ia masuri pentru a opri aceasta tendinta. Iar banca centrala a sugerat deja acest lucru ieri, prin mai multi reprezentanti de frunte, precum guvernatorul Isarescu sau consilierul Lucian Croitoru. Scopul lor a fost sa mai potoleasca agitatia, spunand ca deprecierea leului nu este un lucru rau si se aliniaza la indicatorii economici precari, precum deficitul extern, ajuns la un nivel foarte mare, de 14% din PIB. Cursul de 3,1 lei pentru un euro din aceasta vara, era apreciat inca de atunci de reprezentantii bancii centale ca fiind nesustenabil pentru ca nu reflecta acest indicator al datoriei externe. De altfel, deficitul de cont curent este considerat de catre reprezentantii BNR ca fiind cea mai mare problema a economiei romanesti in acest moment. De ce?
Pentru ca acest deficit inseamna ca practic tara noastra are credite externe in valoare de 18 miliarde. Daca investitorii care ne-au imprumutat devin ingrijorati de evolutia economiei, de faptul ca inflatia creste iar leul se depreciaza masiv, atunci au loc retrageri masive de capital. Efectul ar putea fi o depreciere foarte puternica a monedei nationale, iar atunci cand leul ajunge sa scada cu peste 15%, se pune deja problema unei crize financiare. Pentru evitarea unui astfel de pericol, o banca centrala poate interveni pe piata valutara, nu pentru a mentine un curs de schimb artificial, ci pentru a preveni situatii de panica ce ar putea cauza o criza. Pana una-alta insa, reprezentantii BNR au simtit nevoia sa ia mai intai o pozitie oficiala, precizand ca deprecierea leului nu este ingrijoratoare, este normala, ba chiar ajuta la reducerea deficitului extern: companiile romanesti exportatoare vor primi mai multa valuta din schimbul valutar rezultat in urma vanzarii produselor si serviciilor si astfel deficitul comercial, o parte a datoriei externe, se va mai reduce.
Ingrijorator este insa ca deficitul extern este cauzat in principal de consumul prea mare al romanilor, avertizeaza, din nou, Lucian Croitoru, precum si guvernatorul Isarescu. Salariile au crescut prea mult, creditele au fost prea mari, iar romanii au cheltuit mai mult decat trebuia. Din acest motiv banca centrala reafirma ca este necesar de acel mixt de politici economice: BNR sa mentina restrictiile de creditare, sa creasca dobanda, in timp ce Guvernul trebuie sa-si restranga cheltuielile. Sa ne amintim insa ca suntem intr-o perioada electorala, electoratul vrea salarii minime si medii mai mari, investitii in infrastructura, pensionarii pensii mai mari. Asa incat guvernatorul ameninta de o vreme incoace ca daca nu va fi ajutat de politica fiscala si cea salariala, BNR va fi nevoita sa joace dur, adica sa majoreze foarte mult dobanzile si sa intensifice restrictiile. Cursul valutar pare a fi un semnal destul de serios in acest sens.
Totusi, reprezentantul BNR, Lucian Croitoru, considera ca deprecierea leului isi va reveni cu siguranta in urmatoarea perioada. Se bazeaza, fireste, pe dreptul reafirmat ieri de Banca Nationala de a interveni pe piata. Iar daca acest lucru nu va fi suficient, atunci banca centrala va trebui sa recurga la masurile dure ce s-ar putea concretiza intr-o majorare prematura a dobanzilor, mai devreme de inceputul anului viitor, cand este preconizata urmatoarea sedinta a Consiliului de administratie. Intrunirea unui consiliu extraordinar, dupa cum a procedat si Federal Reserve, ar da insa un semnal negativ in privinta increderii ca banca centrala poate mentine stabilitatea preturilor, in conditiile ratarii tintei de inflatie in acest an.





