Deprecierea brusca a leului pe parcursul catorva saptamani, ce l-a adus la valoarea de la inceputul anului, naste multe suspiciuni cu privire la interventiile mai mult sau mai putin justificate ale BNR pentru a manevra cursul de schimb. Pentru unii, este vorba chiar de un complot pus la cale de catre stat impotriva cetatenilor.
Despre ce este vorba? Pe scurt, este vorba de faptul ca statul, prin Ministerul de Finante, ar fi interesat de un euro puternic exact in aceasta perioada, mai precis inceputul lui octombrie, cand se stabileste cursul la care se va calcula valoarea accizelor incasate de stat pe parcursul anului viitor. Asadar, ar fi vorba de faptul ca statul stabileste un curs cat mai mare, ce va ramane valabil pe tot parcursul anului, chiar daca euro va scadea intre timp, in acest fel statul fiind net avantajat fata de cetatean.

De altfel, asa s-a intamplat si pe parcursul acestui an, cand euro a scazut pana la la 3,1-3,2 lei pe perioada unor luni intregi, fata de 3,5 euro cat era in octombrie anul trecut, in momentul in care s-a stabilit, conform procedurilor din Codul Fiscal, cursul oficial de calcul al accizelor si altor venituri in euro la bugetul statului. Aceasta situatie a facut ca bugetul de stat sa obtina castiguri de aproape o jumatate de miliard de euro, sau mai bine spus cetatenii au pierdut aceasta suma, doar de pe urma aprecierii leului, tinand cont de faptul ca incasarile bugetare in valuta reprezinta aproximativ cinci miliarde anual.

Scenariul privind complotul statului asupra cursului de schimb a fost sustinuta si de reprezentantii exportatorilor, cu toate ca acestia sunt avantajati de un leu mai slab. De altfel, exportatorii au recurs la proteste la adresa BNR si a ministerului de Finante, cerand tinerea in frau a cursului, pentru limitarea pierderilor. Drept urmare, ministrul Finantelor anunta, in august, inainte de declansarea crizei creditelor subprime din America si deprecierea puternica a leului, ca va cauta, impreuna cu Banca Nationala, solutii pentru limitarea acestor pierderi, care amenintau cu falimentul multe firme exportatoare, in special pe cele care lucreaza in lohn.

Cursul real ar fi in jurul a 3,6 sau 3,8 lei pentru un euro apreciaza exportatorii, ei cerand, de altfel, autoritatilor, sa lase cursul sa fie reflectat de starea reala a economiei.
Numai ca, potrivit opiniei bancherilor, printre care se afla si reprezentantii Bancii Nationale, un curs care sa reflecte starea economiei nu este posibil in Romania, din cauza masivelor intrari de capital strain, care apreciaza leul peste valoarea sa reala. Dovada o constituie chiar evenimentele din ultima perioada, cand investitorii s-au retras masiv de pe piata iar leul a scazut semnificativ. Criza financiara mondiala, pe care Banca Nationala o descrie in termeni de turbulente pe piata financiara, a cazut bine atat pentru autoritati, pe care le avantajeaza un euro puternic in preajma stabilirii cursului pentru taxele bugetare a anului viitor, cat si pentru exportatori, care isi mai reduc din pierderile acumulate pe parcursul primei parti a anului.

Problema este ca, in conditiile in care atat bancherii cat si BNR considera ca problemele financiare mondiale sunt, de fapt, niste turbulente si nu afecteaza semnificativ piata romaneasca, deprecierea leului pare exagerat de mare. In sprijinul complotului privind aranjarea unui curs in favoarea statului si paguba contribuabililor par a sta si ultimele miscari de pe piata financiara a BNR si Ministerului de Finante, care au lasat in piata o lichiditate mult mai mare decat in mod obisnuit, ceea ce a facut ca leul sa se deprecieze si mai mult. Motivul invocat de autoritati pentru refuzul acceptarii unor emisiuni de titluri de stat a fost dobanda prea mica oferita de bancile romanesti, adica sub cea a dobanzii de referinta, ceea ce nu reprezinta un argument serios.

Trimite un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii*