Raportata la valoarea Produsului Intern Brut (PIB) inregistrata la sfarsitul anului 2003, de 47 miliarde de euro (1.890.000 miliarde de lei), cifra reprezinta aproape 13%, releva un calcul simplu. Este vorba aici numai despre sumele pe care statul le-a acoperit de la buget pentru acoperirea „gaurilor” bancare din acei ani in urma declararii acestora in faliment (devalizarile si sumele date prin Fondul de garantare).
Cazurile cele mai notorii la vremea respectiva, urmate de alte cateva mai mici, care au zguduit insa sistemul bancar si mai ales increderea romanilor in banci, au fost Bancorex, Banca Agricola si Bankcoop.
Falimentul Bancorex a „costat” bugetul doua miliarde de euro, urmat de cel al Bankcoop, 1,5 miliarde, si, respectiv, Banca Agricola, cu 0,8 miliarde de euro. Dintre acestea cel mai „fericit” caz este cel al fostei Banci Agricole, pentru care statul roman a preluat datoriile la buget printr-o ordonanta speciala, astfel incat Raiffeisen Bank, cea care a avut castig de cauza in preluarea bancii, a pornit activitatea de la „zero datorii”.
Bancorex a fost absorbita de BCR, incercandu-se astfel o recuperare in timp prin profiturile ulterioare a pagubei fostei banci pentru comert exterior. Specialistii bancari sustin ca a fost cea mai buna solutie atat pentru sistemul bancar romanesc si legaturile cu piata externa de capital, cat si pentru depozitele persoanelor fizice si, respectiv, juridice existente la Bancorex in acel moment. La acestea se adauga alte sase banci: Banca Internationala a Religiilor cu 0,7 miliarde euro, Banca pentru Investitii si Dezvoltare plus Banca Romana de Scont cu 0,25 miliarde euro, urmate de Columna, Banca Turco-Romana, Dacia Felix si Credit Bank cu sume mai mici, se mai arata in ziarul citat.
