Decesul Patriarhului Teoctist, ce a fost inmormantat vineri, lasa Biserica Ortodoxa Romana cu probleme legate de relatia cu societatea sau cu fosta Securitate, potrivit specialistilor, care spun ca, pentru a le rezolva, viitorul Patriarh trebuie sa fie bun manager, independent politic si moral.
Specialistii intervievati de NewsIn, academicieni, teologi sau scriitori, considera ca Biserica Ortodoxa, ce se afla constat, in ultimii ani, in topul increderii romanilor, potrivit sondajelor, ramane cu probleme nerezolvate dupa decesul lui Teoctist, insa, daca unii spun ca nu necesara o reforma, iar altii sustin este nevoie de schimbari, toti sunt de acord ca noul Patriarh trebuie sa fie capabil sa nu lase Biserica „nici la cheremul mass media, nici al serviciilor, nici al mediului economic, nici al mediului politic”.
Teologul Radu Preda a spus ca problemele Bisericii Ortodoxe Romane sunt cele care au fost formulate si inainte de moartea Patriarhului Teoctist: Reforma invatamantului teologic, punerea in aplicare a legii cultelor si implicarea sociala a institutiei.
In ceea ce priveste personalitatea viitorului Patriarh, ce va fi ales la 41 de zile de la decesul lui Teoctist, ce a incetat din viata luni, la varsta de 92 de ani, Preda a spus ca acesta trebuie sa aiba doua calitati: „Sa fie onest spiritual si intelectual si sa nu fie prea santajabil, nici politic si nici moral.”
Teologul a adaugat ca viitorul sef al Bisericii Ortodoxe trebuie „sa aiba o anumita libertate interioara care sa se transfere asupra bisericii. „Adica sa nu fim nici la cheremul mass media, nici al serviciilor, nici al mediului economic, nici al mediului politic.”
In ceea ce priveste colaborarea unor prelati cu Securitatea, Preda a spus ca problema trebuie sa fie rezolvata intern. „Nu inseamna sa fim netransparenti, ci inseamna sa fim o comunitate matura social si spiritual. Oamenii care se simt ca au o musca pe caciula, sau pe mitra in cazul acesta, sa nu candideze (la alegerile pentru viitorul patriarh – n.r.).”
De aceeasi parere a fost si istoricul si academicianul Dan Berindei, in opinia caruia relatia dintre Biserica si fosta Securitatea trebuie sa ramana o problema interna a clerului. „Un caz individual se rasfrange asupra Bisericii. Acest lucru trebuie lasat sa il rezolve cu discretie ei intre ei.”
Academicianul a subliniat ca una dintre cele mai mari incercari ale Bisericii Ortodoxe Romane in acest moment este sa se adapteze societatii si vietii moderne. „Este prea mult sa vorbim de reformare (a bisericii – n.r.), putem sa vorbim de o continua adaptare pe toate planurile in conditiile globalizarii in care nimeni nu mai are timp”, a explicat academicianul. Berindei a spus ca faptul ca biserica se afla pe locul intai in topul increderii romanilor obliga aceasta institutie sa isi dovedeasca permanent utilitatea.
Istoricul a mentionat si ca realizarea proiectului Catedralei Mantuirii Neamului, proiectul initiat de Teoctist, este necesara. „Cum vin strainii la Pentagonul nostru, Casa Parlamentului, asa vor veni si la acest monument. Cred ca avem ca datorie morala sa realizam si acest lucru.”
Academicianul a subliniat si ca IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, cel care asigura locotenenta patriarhala dupa decesul lui Teoctist, are cele mai mari sanse la ocuparea scaunului de patriarh.
Fostul ministru al culturii Razvan Theodorescu, un apropiat al Patriarhului Teoctist, a caracterizat Biserica Ortodoxa Romana (BOR) ca fiind „singura institutie din Romania care, prin locul pe care il ocupa acum in inima si optiunile romanilor, nu are nicio problema la prima vedere”. De asemenea, Theodorescu a spus ca politicienii nu au forta necesara pentru a-si putea exercita influenta asupra BOR. „Biserica Ortodoxa Romana este atat de puternica incat nu o intereseaza clasa politica atat de slaba.”
Totusi, fostul ministru al culturii a mentionat ca una dintre problemele cu care s-ar putea confrunta Biserica Ortodoxa Romana este noua generatie de clerici cu tendinte conservatoare.
„Un fundamentalism ortodox la nivelul monahilor si al tineretului din manastiri ar putea sa ne duca inapoi”, a spus Theodorescu, care a adaugat ca perioada in care Teoctist a condus Biserica Ortodoxa a fost una echilibrata, deschisa spre nou. „Riscul poate sa fie acela sa luam calea ortodoxiei rusesti care se manifesta prin refuzul Occidentului,” a mai spus fostul ministru.
Razvan Theodorescu considera ca ar putea exista, in organizarea viitoare a Bisericii Ortodoxe Romane, o tendinta a divizarii eparhiilor.
In ceea ce priveste educatia teologica din prezent, Theodorescu a spus ca ar prefera sa se acorde importanta si altor religii, deoarece o scoala centrata doar pe studiul crestinismului ar putea duce la „o generatie tanara ortodoxista si, prin forta lucrurilor, cu timpul, fundamentalista.”
Fostul ministru apreciaza ca viitorul patriarh ar trebui sa fie „un om relativ tanar, cu legaturi ecumenice in Orient si Occident, un carturar care sa fie si manager.”
Scriitorul Dan Ciachir, specialist in probleme de teologie, a spus ca va fi pentru prima data in istoria Bisericii Ortodoxe Romane cand Patriarhul nu va fi ales pe criterii politice. „Pasiunile vor fi in Biserica, nu in lumea politica”, a explicat Ciachir. „ªi mirenii din Adunarea Bisericeasca tot Bisericii ii apartin”, a adaugat scriitorul, cu referire la prezenta politicienilor si oamenilor de afaceri in Colegiul Electoral Bisericesc, ce va vota succesorul Patriarhului Teoctist.
Ciachir a spus ca una dintre problemele de organizare ale Bisericii Ortodoxe deriva din faptul ca Patriarhul este si Arhiepiscop al Bucurestiului. „Este foarte greu sa se ocupe un om de trei miloane de credinciosi,” a explicat scriitorul.
In ceea ce priveste problema colaborarii preotilor cu Securitate, Ciachir a spus ca episcopul de Alba, Andrei Andreicut, sta cel mai bine la acest capitol, deoarece si-a marturisit deja legaturile cu Securitatea.
„Mitropolitul Daniel a stat 12 ani in strainatate. Pe vremea lui Ceausescu nu mergea oricine. ªi Teofan (Mitropolitul Olteniei – n.r.) a studiat la Paris”, a spus Ciachir. Cu toate acestea, scriitorul a adaugat ca nu ar trebui sa existe lustratie in biserica. „Lumea laica are exigentele sale, exigenta bisericeasca le are pe ale sale.”
Ciachir a spus ca unul dintre cei mai buni candidati la sefia Bisericii Ortodoxe este IPS Teofan, care „a fost singurul ierarh care a stat la capataiul lui Teoctist toata noaptea de priveghi (luni, dupa moartea Patriarhului – n.r.), intr-o discretie totala”.
In ceea ce priveste proiectul Catedralei Mantuirii Neamului, Ciachir considera ca aceasta este „o problema de ziduri, nu de suflete”.
Pe de alta parte, membrul Colegiului Electoral Bisericesc, academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, considera ca miza cea mai mare in ceea ce priveste alegerea viitorului Patriarh este continuarea proiectului Catedralei Mantuirii Neamului, proiect caruia Teoctist i-a dedicat ultimii ani din viata.
De asemenea, Stolnici a spus ca viitorul Patriarh trebuie sa fie capabil sa se confrunte si cu problemele de organizare si management ale Bisericii. „Problema este ca Biserica trebuie sa fie condusa mai departe la fel de echilibrat cum a fost condusa si pana acum.”
„Biserica Ortodoxa Romana este o biserica ce functioneaza foarte bine, are o imensa credibilitate in populatie, nu pune probleme interne”, a mai spus Balaceanu-Stolnici, care a subliniat ca institutia nu are nevoie de o reformare. In ceea ce priveste relatiile BOR cu restul bisericilor, academicianul a spus ca nu exista tensiuni serioase, cu exceptia cazului Bisericii Catolice.
„Relatiile cu Biserica Catolica trec printr-o mica raceala din cauza declaratiei Papei Benedict al XVI-lea, dar eu cred ca este un episod tranzitoriu,” a spus academicianul. Papa Benedict a sustinut documentul intern al Vaticanului, dat publicitatii la inceputul lunii iulie, in care Biserica Catolica se proclama „unica si adevarata Biserica a lui Dumnezeu”, in timp ce bisericile ortodoxe sunt numite „biserici particulare” .
Noul Patriarh, al saselea din istoria Bisericii Ortodoxe Romane, va fi ales prin vot secret de Colegiul Electoral Bisericesc, dintre candidatii eligibili propusi de Sfantul Sinod. In general exista doi, trei candidati, propusi dintre mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi in functie.
Lupta pentru succesiunea la sefia Bisericii Ortodoxe se va da, cel mai probabil, intre ecumenici si traditionalisti, condusi de Mitropolitul Moldovei, respectiv, Mitropolitul Olteniei, potrivit presei centrale, care scrie si ca un cuvant greu de spus il vor avea, in alegerea noului Patriarh, politicienii si oamenii de afaceri, membri ai Colegiului Electoral.
