Analistii UniCredit prognozeaza deprecierea leului in raport cu euro in urmatorii doi ani. Astfel, un euro ar urma sa valoreze la finalul lui 2007 3,37 lei, in timp ce la finalul lui 2008 acesta sa urce la 3,39 lei iar in 2009 la 3,42 lei.
Perspectivele pozitive de crestere din 2007 urmeaza expansiunii anuale impresionante a PIB cu 7,7% in termeni reali, in 2006, se arata in ultimul studiu al UniCredit. (vezi documentul atasat)
Performantele industriale favorabile si activitatea intensa in sectorul constructiilor in contextul unor conditii atractive pentru investitorii straini creeaza premisele pentru un an de succes. Reducerea de catre BNR a nivelului dobanzii de politica monetara cu 1,50 puncte procentuale pana la 7,25% in ultimele trei sedinte a fost determinata de inflatia scazuta inregistrata in ultimele luni si de preocuparile in crestere ale BNR legate de intrarile de fonduri speculative, intrari favorizate de diferenta mare de dobanda dintre Romania si zona euro si de presiunile de apreciere de pe piata valutara. Avand in vedere persistenta excesului de cerere pe parcursul acestui an, preconizata marire a salariilor, relaxarea fiscala planificata si riscul deprecierii leului ca urmare a instabilitatii politice, ne asteptam la o schimbare de tendinta in ceea ce priveste evolutia inflatiei, care va creste pana la sfarsitul anului 2007 la 4,4%.
Pornind de la actuala situatie politica din Romania, consideram ca vom asista la o incetinire a ritmului reformei preconizate sa aiba loc in justitie si in administratia publica, fapt care se va repercuta asupra posibilitatii de absorbtie a fondurilor structurale europene. Intarzierea reformelor va afecta de asemenea procesul de privatizare si proiectele de investitii. Cu toate acestea, parametrii fundamentali ai economiei romanesti nu vor fi afectati, existand chiar perspective pozitive de crestere, in ciuda unor mici reculuri determinate de actuala instabilitate politica.
Subiecte:
Cererea domestica a contribuit la cresterea anuala a PIB real pana la nivelul de 7,7%. In vreme ce consumul privat a contribuit cel mai semnificativ, investitiile reprezinta componenta cu cea mai rapida expansiune, crescand anual cu 16,1%. Anul acesta, previzionam o incetinire a cresterii PIB real pana la 6%, pe baza consumului privat mai scazut.
Inflatia din luna martie a atins un nou record anual minim de 3,7%, in principal pe fondul scaderii preturilor volatile. Inflatia scazuta inregistrata in primele trei luni ale anului si preocuparea tot mai mare in legatura cu intrarile de fonduri speculative, favorizate de diferenta mare de dobanda dintre Romania si zona euro si a presiunilor de apreciere de pe piata valutara au stat la baza reducerilor dobanzii de politica monetara cu 1,50 puncte procentuale pana la nivelul de 7,25% in ultimele trei sedinte BNR.
Contul curent a inchis anul 2006 cu un deficit de 9,97 miliarde euro sau 10,3% din PIB anual. In 2007, previzionam o marire a deficitului de cont curent pe fondul deteriorarii pozitiei “venituri din investitii” si a unui deficit crescut al comertului exterior, cu un volum tot mai mare de importuri datorita eliminarii taxelor vamale in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
ROMÂNIA – PERSPECTIVE POZITIVE DE CREªTERE IN POFIDA UNEI POSIBILIE INCETINIRI A PROCESELOR DE REFORMÃ PE FONDUL AGITAÞIEI DE PE SCENA POLITICÃ
Agitatia politica se accentueaza
Pe 5 aprilie, agentia de rating Standard & Poor’s a revizuit perspectivele de evolutie a economiei Romaniei de la pozitiv la stabil, pe fondul cresterii instabilitatii politice din primele luni ale acestui an.
In contextul scenariului politic actual, consideram ca exista riscuri de incetinire a reformelor din justitie si din administratia publica care pot afecta negativ intrarile de fonduri structurale europene. Intarzierea reformelor care au ca scop crearea unui mediu de afaceri favorabil pot sa afecteze, de asemenea, privatizarile si proiectele de investitii. In orice caz, fundamentele economiei reale raman solide, cu perspective pozitive de crestere, sprijinind predictiile noastre potrivit carora nu vor exista deficiente semnificative la nivel economic ca urmare a instabilitatii politice actuale.
Cresterea accelerata a PIB din 2006 alimentata de activitatea de reconstructie
In conformitate cu asteptarile noastre, PIB-ul Romaniei a crescut anual cu 7,7 %, ajungand la 97,2 miliarde euro in 2006. Anul trecut s-a caracterizat prin persistenta cresterii puternice a consumului privat, alimentat de maririle salariale si de expansiunea creditului. Daca insa consumul privat a contribuit cel mai mult la PIB (79% din PIB), inregistrand si o crestere anuala de 12,6%, cea mai rapida expansiune anuala au avut-o investitiile (16,1%), ca urmare a intrarilor de capital strain. Un volum important al investitiilor s-a orientat spre proiectele de infrastructura si spre domeniul constructiilor, cresterea anuala in aceste domenii fiind de 19% in 2006. Cererea interna puternica, impreuna cu expansiunea sustinuta a importurilor au condus la o deteriorare a balantei comerciale, fapt care poate constitui un semnal al aparitiei riscului supraincalzirii economiei. Partea pozitiva a lucrurilor este insa aceea ca asistam la o marire a ponderii bunurilor de capital in totalul importurilor (30% crestere anuala in 2006 comparativ cu 2005) fapt care indica o imbunatatire in structura deficitului comercial.
Asteptari pozitive cu privire la cresterea economica in 2007, ca urmare a aderarii Romaniei la UE
Prognozele pe termen mediu cu privire la evolutia economiei romanesti sunt favorabile si ne asteptam ca expansiunea actuala sa se mentina, desi putin mai lenta din cauza incetinirii cresterii consumului intern. Activitatea de investitii va castiga teren si in perioada urmatoare, sustinuta fiind de noile proiecte de infrastructura si de fluxurile mari de investitii straine directe.
Favorizat si de o iarna blanda, sectorul constructiilor a crescut anual cu 28,3% in primele doua luni ale acestui an, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Astfel de semnale ne indica faptul ca in 2007 domeniul constructiilor ar putea atinge un nivel record, ajutat fiind de cererea masiva pe segmentul cladirilor rezidentiale si non-rezidentiale. In ciuda unei scaderi a cererii interne, contributia exportului net la formarea PIB va fi si mai mica, pe fondul importurilor mai ieftine si mai accesibile ale unor produse provenind din statele UE. De aceea, reconfirmam prognoza noastra de crestere anuala a PIB real, de 6% pentru 2007.
Tendinte de relaxare a politicii monetare
Procesul de dezinflatie a continuat cu succes in primele trei luni ale anului 2007. Rata inflatiei a ajuns la 3,66% in luna martie, tendinta dezinflationista din ultimele luni ramanand astfel, nemodificata. Preturile produselor alimentare (cu o pondere de 39% in indicele pretului de consum) au stat la baza acestei performante, in conditiile concurentei produselor alimentare din import si a concurentei dintre marile magazine. In schimb, in sectorul serviciilor si, in special, in cel medical, al furnizarii de apa potabila si al apelor reziduale, s-au inregistrat cele mai mari cresteri de pret, reflectand procesul de convergenta catre nivelurile inregistrate in UE pentru acest gen de activitati. Efectul cresterii accizelor la alcool si tutun are inca o importanta destul de mare in cresterea preturilor, desi in luna martie fata de luna februarie expansiunea acestora a fost de doar 0,45% comparativ cu evolutia inregistrata in luna februarie fata de ianuarie de 1%, iar cresterea anuala fiind de 27,7% pentru intreg anul 2006.
In ciuda faptului ca rata inflatiei s-a situat sub nivelul asteptat, exista inca presiuni inflationiste de natura cererii, dupa cum o arata nivelul relativ inalt al inflatiei CORE2 din ultimele luni. Asteptam in urmatoarele luni presiuni inflationiste in special ca urmare a cresterii salariilor, a mentinerii cererii la un nivel inalt si a relaxarii politicii fiscale. In plus, cresterea preturilor de consum va aparea ca urmare a efectului “de baza” indus de declinul preturilor produselor alimentare din trimestrul trei al anului trecut. Ajustarile viitoare ale preturilor administrate isi vor aduce si ele contributia la cresterea ratei inflatiei. Romania aliniaza gradat preturile la energie si la gaze naturale, astfel incat, in 2009, acestea sa ajunga la nivelul celor din UE.
Toate aceste elemente, alaturi de cresterile salariale asteptate si de instabilitatea politica a ultimelor luni ne conduc la predictia potrivit careia trendului dezinflationist va fi stopat, iar cresterea preturilor va ajunge la 4,4% pentru intreg anul 2007.
La inceputul anului 2007, Banca Centrala a surprins piata prin cele trei reduceri consecutive ale ratei de politica monetara. Motivul acestei miscari l-a constituit nivelul in scadere al ratei inflatiei coroborata cu temerile legate de intrarea de capitaluri speculative care sa profite de diferentialul de dobanda. Pe de alta parte BNR intentioneaza sa continue politica monetara stricta din prezent, mentinand rezervele minime obligatorii la aceleasi niveluri (20% pentru lei si 40% pentru valuta).
O deteriorare peste asteptari a balantei de cont curent poate semnaliza existenta unor dezechilibre economice mai mari la nivel local si a riscurilor de supraincalzire a economiei, punand presiuni asupra leului in sensul deprecierii. In orice caz, preocuparea tot mai mare a BNR privind aprecierea nesustenabila pe termen lung a leului ar impiedica cresterea ratei dobanzii de interventie. Exceptie fac situatiile in care scaderea leului si presiunile inflationiste duc la riscul neatingerii tintei anuale de inflatie. Cu toate acestea, materializarea acestui scenariu este mai putin plauzibila. Mai degraba, este posibila modificarea dobanzii de politica monetara in sens opus. Anticipam scaderea dobanzii cu 0,25 de puncte procentuale, in functie de evolutia inflatiei si a cursului de schimb.
Primele semne de relaxare a politicii fiscale
Conform proiectului de buget pentru anul 2007, deficitul public se va situa la 2,8% din PIB, in conditiile unei cresteri economice de 6,4% si a unei inflatii de 4,5%. Cheltuielile guvernamentale sunt planificate sa creasca la 38% din PIB, acestea incluzand insa si contributia de 0,8% din PIB catre bugetul UE. Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare suplimentare sunt necesare pentru sprijinirea efortului investitional in infrastructura. Veniturile sunt proiectate sa creasca pana la 35,2% din PIB, in special ca urmare a transferurilor suplimentare care provin de la Uniunea Europeana si a anticipatelor cresteri pe urma imbunatatirii colectarii veniturilor fiscale din TVA si impozitul pe venit. Marirea nivelului veniturilor bugetare va trebui sa se produca in conditiile scaderii cu 2 puncte procentuale a contributiilor la bugetul asigurarilor sociale.
Dupa restructurarea Executivului, care a avut drept consecinta unificarea Ministerelor Economiei si Finantelor, noul ministru desemnat al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a reafirmat mentinerea nivelului de 2,8% pentru deficitul bugetar din acest an. Avand in vedere scaderea accelerata a excedentului bugetar din primele doua luni ale lui 2007 si planificata revizuire a contributiilor la asigurarile sociale se poate spune ca exista semnale clare ale relaxarii politicii fiscale.
Soldul contului curent se deterioreaza
In primele doua luni ale lui 2007, deficitul de cont curent al Romaniei a crescut cu 166% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 2,049 miliarde EUR, in conditiile cresterii rapide a importurilor ca urmare a eliminarii taxelor vamale la comertul intracomunitar. Deficitul comercial pentru primele doua luni ale lui 2007 a crescut cu 83% (FOB/CIF) fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la valoarea de 2,6 miliarde de EUR. Puternica apreciere a leului, desi nu a avut un impact puternic asupra exporturilor (care au crescut cu 13% in februarie 2007, comparativ cu februarie 2006) a stimulat in mod clar importurile a caror valoare s-a marit cu 36% in ianurie si cu 27% in februarie, comparatuv cu aceleasi perioade ale anului trecut.
Pentru restul anului, presiunile asupra balantei externe vor veni in special din persistenta excesului de cerere alimentata de pretul mai scazut al unor bunuri din import, de cresterea robusta a investitiilor si de relaxarea politicii fiscale, toti acesti factori contribuind la realizarea unui deficit de cont current mai mare in 2007, compartaiv cu 2006. Apreciem ca deficitul de cont curent va ajunge la 11,5% din PIB. Pe termen mediu, ca urmare a imbunatatirii gradate a capacitatii de export si a unei usoare deprecieri a leului, presiunile asupra balantei externe se vor diminua astfel incat deficitul de cont curent se va micsora gradat, ajungand la 10% in 2009.
Perspectivele de imbunatatire continua a mediului de afaceri, ca urmare a aderarii Romaniei la UE si aplicarea unui sistem de impozitare favorabil investitorilor creeaza premisele unui puternic influx de investitii straine directe, asteptate a se ridica la aproximativ 5,7 miliarde EUR in medie, pentru intervalul 2007-2009. Desi marile privatizari din economia romaneasca s-au produs, exista inca in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) un numar mare de companii care isi cauta cumparatori. In afara principalilor distribuitori de energie electrica din Romania (subsidiare ale Electrica), printre companiile care vor fi scoase in mod prioritar la privatizare in acest an se vor numara societati din ramuri industriale diverse: Antibiotice, cel mai mare fabricant local de produse farmaceutice, Electroputere, furnizor de echipamente electrice, precum si mari institute de cercetare. Previzionam ca, in 2007, veniturile care provin din privatizari sa se ridice la 1,7 miliarde euro, daca instabilitatea politica nu va afecta acest proces.
Romania, primele luni in UE
Romania a prezentat pe 31 martie la Bruxelles primul raport privind progresele realizate. Chiar daca tra noastra a devenit membru UE, nu este momentul sa ne relaxam, fiind necesara in continuare reintarirea eforturilor de a dezvolta capacitatile institutionale si administrative pentru asigurarea functionarii adecvate a legislatiei conform UE si a proiectelor finatate de UE. Progresele continue sunt absolut necesare in reforma justitiei, in lupta impotriva coruptiei, in administrarea fondurilor structurale precum si in implementarea proiectelor de privatizare. Guvernul Romaniei a prezentat raportul privind convergenta la ERM II in 2012, urmand ca adoptarea monedei euro sa se realizeze in 2014.
