Steven van Groningen: ½Ne intereseaza in continuare CEC-ul si vom depune o oferta pentru preluarea bancii. Cred ca Raiffeisen ar fi alegerea cea mai potrivita pentru CEC, daca se vrea ca aceasta sa ramana o banca a populatiei din zonele rurale½.
Dar care ar fi argumentele Raiffeisen pentru aceste afirmatii? Presedintele bancii spune ca infrastructura si produsele in care Raiffeisen a investit pana acum ar putea fi transferate la CEC, scutindu-se in acest fel investitiile importante pe care ar trebui sa le faca o alta banca in eficientizarea bancii de stat. ½Bancile care nu sunt prezente deja pe piata din Romania ar trebui sa investeasca in CEC mult mai mult decat ar trebui sa investim noi½, spune van Groningen.
O mare parte din ceilalti concurenti pentru privatizarea CEC (OTP Bank, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank), nu au o prezenta semnificativa pe piata romaneasca. Doar EFG Eurobank, reprezentata in Romania de Bancpost sau National Bank of Greece, prin Banca Romaneasca, ar putea concura din acest punct de vedere Raiffeisen.
Steven van Groningen: ½E important ca investitiile si cheltuielile necesare pentru modernizarea CEC-ului sa nu fie mai mari decat ar fi necesar. Cred ca CEC-ul nu are clienti cu multi bani pentru a plati servicii bancare scumpe. Iar Raiffeisen are deja infrastructura si produse bancare ce pot fi puse la dispozitie in reteaua CEC. Astfel s-ar ajunge cel mai rapid si cu cel mai mic cost la eficientizarea CEC-ului.½
Un calcul simplu
Steven van Groningen: ½Calculul e foarte simplu: in cazul unei investitii de un miliard de euro in CEC (dupa cum s-a vehiculat in ultima perioada ca fiind valoarea de piata a bancii) si daca s-ar urmari un randament, sa spunem modest, de 20%, inseamna ca banca ar trebui sa obtina un profit net de 200 de milioane. In cazul unui raport de 66% dintre costuri si venituri pe termen lung, ar fi nevoie de venituri de 600 de milioane si cheltuieli de 400 de milioane (fara pierderi). Insa daca ne raportam la numarul de clienti ai CEC, 4,5 milioane, rezulta venituri de 120 de euro pe client pe an, adica 10 euro de client pe luna. Intrebarea este: pot plati clientii CEC cate 10 euro lunar pentru serviciile primite? Noi credem ca nu.½
Daca CEC-ul s-ar vinde scump, profilul bancii se va schimba
Steven van Groningen: ½Exista atunci doua posibilitati:
1. In cazul in care s-ar plati pe CEC un miliard, desi nu cred ca ar fi cineva dispus sa o faca, ar trebui ca CEC-ul sa se concentreze pe clienti bogati pentru a-si recupera investitia, ceea ce inseamna schimbarea profilului bancii.
2. Daca se doreste ca CEC-ul sa ramana banca saracilor, trebuie sa fim constineti ca nu putem investi sume majore pentru simplul fapt ca acei clienti nu ar avea suficienti bani pentru a plati servicii sofisticate. De aceea, ei au nevoie de servicii ieftine, precum plata utilitatilor etc.
Raiffeisen vrea sa faca din CEC ce a facut Renault cu Logan
Dar daca Raiffeisen intentioneaza sa transfere produsele si serviciile sale la CEC inseamna ca CEC-ul va ramane o banca cu identitate proprie si nu va fuziona cu Raiffeisen?
Steven van Groningen: ½Cred ca CEC-ul ar trebui sa ramana un canal de distributie separat. Banca se bucura de mare incredere si este foarte cunoscuta. De altfel, motivul pentru care suntem interesati de CEC este numele CEC. Strategic, iata cum vedem lucrurile: daca avem o uzina de autoturisme putem produce Renault Megane, dar si Logan. Am vrea sa facem din CEC un Logan bancar mai ieftin, accesibil, cu un raport calitate-pret acceptabil pentru cei care au nevoie de masina, dar nu-si pot permite una scumpa. Iar Raiffeisen ramane un Renault Megane, cu produse mai scumpe, dar la un nivel mai ridicat al serviciilor.½
