Ritmul de crestere al imprumuturilor in valuta acodate de banci populatiei este mai alert decat cel cel acordat firmelor, conform datelor statistice pe luna noiembrie comunicate de BNR, care cuprind, in premiera, cifre diferentiate pe agenti economici si populatie.
Astfel, imprumuturile in valuta, preferate de majoritatea companiilor romanesti, a crescut cu numai 0,5%, fata de 1,2% a celor obtinute de populatie. Oricum, ritmul de crestere a imprumuturilor in valuta a fost drastic redus in urma masurilor luate de BNR in septembrie, de la 8,6% in septembrie si 3,4% in octombrie.
In privinta creditelor in lei, cifrele sunt aproape identice: imprumuturile acordate firmelor au crescut cu 7,9%, fata de 7,8% ale populatiei. In medie, creditul in lei a accelerat cu 7,9% in noiembrie, o dublare fata de numai 3,8% in iunie.
Acest fenomen este cauzat, se pare, de masurile de limitare drastica a creditelor in valuta si de incurajare a celor in lei luate de Banca Nationala in luna septembrie. Aceasta a plafonat volumul creditelor in valuta pe care le poate acorda o banca la maxim de trei ori capitalul propriu.
Firmele romanesti apelau cu preponderenta la credite in valuta, intrucat acestea aveau dobanzi mult mai mici decat imprumuturile in valuta. Firmele romanesti au obtinut pana acum credite in valuta in valoare de 23.304 milioane RON, fata de 10.220 milioane RON ale populatiei.
Firmele aveau nevoie de valuta pentru a cumpara utilaje, echipamente sau materii prime din import, dar si pentru importuri de bunuri de consum, ceea ce a dezechilibrat serios balanta financiara a tarii. Banca Nationala nu a facut insa nici o diferentiere cu privire la destinatia imprumuturilor in valuta, ceea ce a atras o serie de proteste din partea mediului de afaceri, care s-a plans ca astfel li se va ingradi dezvoltarea.
½Creditele ipotecare si finantarile pentru IMM sunt primele care vor avea de suferit ca urmare a noilor masuri ale BNR de limitare a creditelor in valuta, ce vor intra in vigoare peste o saptamina½, scria pe 18 septembrie Ghiseul Bancar. ½Adica tocmai acele credite care asigura investitii pentru dezvoltarea economiei tarii. BNR nu a explicat cit de benefica este reducerea creditelor in valuta pentru stabilitatea financiara a tarii, in contrast cu efectele negative pe care le-ar putea avea asupra economiei reducerea drastica a investitiilor imobiliare si a celor pentru dezvoltarea IMM, obtinute acum preponderent in valuta.½
Indicatorii creditelor obtinute de persoanele juridice:
Volumul creditelor in lei la 30 noiembrie 2005: 15.043 milioane RON
Volumul creditelor in valuta la 30 noiembrie 2005: 23.304 milioane RON
Cresterea creditelor fata de noiembrie 2004: 52,3% la cele in lei si 24,2% la cele in valuta
Comunicatul BNR privind creditul neguvernamental:
Creditul neguvernamental a crescut in luna noiembrie cu 3,7 la suta (2,5 la suta in termeni reali), pana la nivelul de 59634 milioane RON. ªi in acesta luna, componenta in lei a creditului neguvernamental a inregistrat un ritm de crestere superior celei in valuta. Creditul in lei a crescut cu 7,9 la suta (6,6 la suta in termeni reali), iar creditul in valuta exprimat in lei s-a majorat cu 0,7 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 0,6 la suta). La 30 noiembrie 2005, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 49,5 la suta (37,6 la suta in termeni reali) fata de 30 noiembrie 2004, pe seama majorarii cu 61,6 la suta a componentei in lei (48,7 la suta in termeni reali) si cu 41,3 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 48,8 la suta).
Creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de –9895 milioane RON (fata de un sold negativ de -10786 milioane RON in luna octombrie 2005), in principal ca urmare a diminuarii disponibilitatilor in valuta ale Ministerului Finantelor Publice in conturile deschise la Banca Nationala a Romaniei.
