In cadrul seminarului Solutii de finantare pentru IMM-uri, bancile care pun mare pret pe sectorul intreprinderilor mici si mijlocii s-au adunat si si-au prezentat ofertele, care mai de care decorate cu beteala de Craciun. Toate acestea presarate cu sare cu aroma de UE de la BNR, care prin purtatorul de cuvant Mugur Stet, ne asigura ca “din 2007, vor veni vremuri normale, nu vremuri grele”
Cristina Marin, BCR:“Dumneavoastra, IMM-urile nu sunteti curajoase, noi suntem flexibili!”
Asadar, bancile au produse foarte avantajoase pentru IMM-uri si acestea din urma nu stiu. Cel putin aceasta este parerea BCR-ului, exprimata prin Cristina Marin, sef serviciu IMM-uri in cadrul prestigioasei banci romanesti. Aceasta este de parere ca IMM-urile au intampinat greutati dupa 1989, dar ca bancile au inceput sa se flexibilizeze si sa ofere produse din ce in ce mai atragatoare si accesibile. Cristina Marin a lansat un apel catre IMM-uri: “Dumneavoastra, IMM-urile, nu sunteti curajoase, sa veniti la noi la banca, noi suntem flexibili!”. Acestea tinand cont ca circa 83% din clientii BCR sunt IMM-uri. Si inca un indemn din partea Cristinei Marin: “Afacerile se fac cu bani de la banci. Asta e viitorul!”.
19 IMM-uri la mia de locuitori
Din pacate, Romania nu sta inca bine la capitolul IMM-uri. Dupa 15 ani de “capitalism” si democratie, dupa incercari, dupa “lupte seculare”, se pare ca lucrurile incep sa se schimbe. Bancile au inceput sa acorde un mai mare interes acestui sector. “Micii intreprinzatori sunt motorul economiei”, este o propozitie devenita deja tabu. Insa, mai avem pana sa ajungem la nivelul Uniunii Europene. In timp ce in Romania sunt 19 imm-uri la mia de locuitori, in Uniunea Europeana, sunt de trei ori mai multe, adica 60 de imm-uri la mia de locuitori. Cale lunga, drum batut!
Problemele IMM-urilor
Traim intr-o societate plina de probleme. De tot felul. Asa ca, sa nu ne mire ca si IMM-urile au probleme. Acestea au fost descrise in cadrul seminarului si de IMM-isti, dar si de reprezentantii bancilor. Acestia din urma cu o detasare sesizabila. S-a discutat despre arzatorul subiect “impozitare”, despre mediul de reglementare, cadrul legislativ sau despre capitalizare. Alte zone sensibile ale IMM-urilor sunt garantiile cerute de banci, accesul limitat la capital, dar si lipsa transparentei in ceea ce priveste accesul la finantari si fonduri externe. Pare-se bancile cu IMM-urile vorbesc doua limbi aparent straine, deoarece in continuare exista nemultumiri si dezacorduri intre cei doi poli.
OTP Bank vrea sa ofere IMM-urilor creditul in trei ore
Dupa modelul binecunoscut propus de Banca Transilvania – creditul intr-o ora -, OTP Bank a pregatit IMM-urilor un credit care se “coace” mai greu, respectiv in trei ore. “Vrem sa devenim o banca operationala pentru IMM-uri”, a dezvaluit presei Cristian Nae, director produse OTP Bank. Desi, am completa noi, numarul redus de sucursale (24 in toata tara), ii impiedica deocamdata pe cei de la OTP sa-si implineasca dorinta. Exista insa planuri de viitor. Acestia vor oferi noi produse pentru companiile cu cifra de afaceri de pana la 250.000 de euro. Este vorba despre creditul care se ofera in maxim 3 ore de la depunerea documentatiei complete. OTP Bank are in oferta sa de produse pentru IMM-uri facilitati de cash management si facilitati de creditare.
Banca Tiriac vrea si ea sa atraga IMM-uri
Desi in plin proces de fuziune cu HVB Bank, iar mai apoi cu Unicredit (se estimeaza ca in 2006, acest colos format din 3 banci va detrona Raiffeisen Bank dupa locul III al bancilor romanesti), Banca Tiriac se gandeste totusi la IMM-uri. Cristina Oancea, Senior Relationship Manager al bancii, a considerat oportuna ocazia oferita de seminarul IMM, pentru a prezenta doua dintre produsele adresate persoanelor juridice. Este vorba despre scontarea de creante si finantarea fara regres a creantelor asupra institutiilor/ administratiilor publice. Pentru mai multe amanunte vizitati site-ul bancii www.bancatiriac.ro sau vizitati sucursalele Bancii Tiriac.
BCR e regele IMM-urilor
BCR a venit cu oferte “irezistibile” pentru IMM-uri. Pentru persoanele juridice BCR are programe de finantare, atat din surse proprii, dar si prin fonduri nerambursabile prin acorduri cu BERD, programe Phare, SAPARD sau finantari prin IFC.
Unul dintre cele mai interesante programe de finantare este Creditul cu dobanda avantajoasa din Bugetul Asigurarilor pentru somaj. Si cand spunem dobanda avantajoasa, chiar este vorba despre o dobanda incredibila: 2% pe an (in 27 de judete). Programul este valabil la nivel national in toate cele 41 de judete ale tarii. Astfel, pentru fiecare loc de munca creat de cel care solicita creditul, se pot acorda pana la 10.000 lei (RON). Intreprinzatorii sunt astfel incurajati sa creeze locuri de munca si primesc bani, pentru a investi in afacere.
Dobanda este diferentiata in functie de rata somajului din fiecare judet. Astfel, aceasta este fie: 25% din dobanda de referinta stabilita de BNR, in judetele in care rata medie anuala a somajului este peste rata medie anuala a somajului pe tara (respectiv judetele Hunedoara, Vaslui, Galati, Brasov, Ialomita, Caras-Severin, Alba, Mehedinti, Olt, Teleorman, Botosani, Calarasi, Braila, Gorj, Neamt, Iasi, Prahova, Suceava, Valcea, Covasna, Buzau, Tulcea, Bistrita-Nasaud, Giurgiu, Arges, Salaj, Harghita)
sau 50% din dobanda de referinta stabilita de BNR in celelalte judete.
Ana Maria Megan
COMUNICAT DE PRESÃ
TEMPLUS ADVERTISING in parteneriat cu GUVERNUL ROMÂNIEI si AGENÞIA PENTRU INTREPRINDERI MICI ªI MIJLOCII ªI COOPERAÞIE a organizat pe 8 decembrie, in Bucuresti, la Clubul Diplomatic, seminarul cu tema „SOLUÞII DE FINANÞARE A AFACERILOR MICI ªI MIJLOCII”.
In cadrul acestui eveniment s-au dezbatut diverse probleme legate de accesul oamenilor de afaceri din segmentul IMM la liniile de finantare si la creditele bancare. De altfel, ideea acestui seminar a aparut in urma sondajului de opinie pe care l-am realizat pe un esantion de peste 400 de intreprinzatori mici si mijlocii, cu privire la problemele care apar atunci cand solicita o finantare, majoritatea acestora considerand greoi accesul la credite.
Oamenii de afaceri reclama dobanzile foarte mari practicate de bancile comerciale, in totala neconcordanta cu normele comunitare. De asemenea, birocratia este un alt inconvenient care creaza disconfort intreprinzatorilor care solicita credite. Nici costurile expertizelor impuse de banci pentru a demonstra ca esti eligibil nu sunt de neglijat pentru segmentul IMM, fiind considerate de catre administratorii firmelor mici mult prea costisitoare. In acest top, pe locul patru, in ceea ce priveste nemultumirile solicitantilor de credite bancare se afla garantile cerute de bancherii care activeaza pe piata romaneasca, acestea fiind considerate aberante de catre intreprinzatori.
De cealalta parte a baricadei, reprezentantii institutiilor financiar-bancare sunt nemultumiti de faptul ca oamenii de afaceri nu sunt bine informati in ceea ce priveste cadrul legislativ care reglementeaza activitatea lor. De altfel, la solicitarea unei liniii de credit, multe dintre dosarele depuse au probleme, sunt incomplete sau gresit completate.
Asa stand lucrurile, ne-am gandit ca cea mai eficienta metoda de a inlatura neajunsurile aparute in procesul de creditare ar fi aceea de a initia un dialog intre cei implicati – solicitanti si reprezentantii bancilor. Nu am neglijat nici institutiile cu incidenta asupra mediului de afaceri, asa incat am invitat si factori de decizie din cadrul Guvernului, Bancii Nationale a Romaniei, ANIMMC si ministerelor de resort.
In cadrul seminarului din 8 decembrie au fost luate in calcul toate liniile de finantare pentru segmentul IMM: credite, programe de finantare externa si de la bugetul de stat.
Prezent la seminar, vicepremierul GEORGE COPOS, a precizat ca in urmatorii doi ani lucrurile se vor reglementa in ceea ce priveste activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, pentru a ne putea integra in Uniunea Europeana. In opinia lui, IMM-urile sunt motorul economiei si va face tot ce ii sta in putere pentru ca oamenii de afaceri sa fie tratati ca atare: ” Lucram acum la un Cod Fiscal Corect pentru 2006, in asa fel incat sa ne tinem promisiunea de a avea o fiscalitate redusa si de a stimula munca, productivitatea si competitivitatea. In acelasi timp, vrem sa schimbam cateva legi importante pentru domeniul mediului de afaceri: Legea 31/1990 in care vom introduce guvernanta corporativa si legea holdingului. Ne vom alinia, in felul acesta, la legislatia din UE. De asemenea, vom initia Legea aprobarii tacite. Sunt convins ca suferiti foarte mult in teritoriu atunci cand aveti nevoie de autorizatii si alte aprobari din partea institutiilor abilitate si autoritatilor locale. Am facut un inventar si am ajuns la concluzia ca sunt peste 432 de autorizatii care se cer, la ora actuala, atunci cand iti deschizi o firma. Avem nevoie in Romania de un stat minimal in economie si unul maximal in ceea ce priveste aplicarea regulilor jocurilor, aplicarea legilor si regulamentelor in vigoare. Imi doresc ca 2006 sa fie un an mai bun pt intreprinzatori si sa ne indeplinim obiectivul in care cred foarte mult, acela de a deveni europeni. Nu realizati, sau poate ca realizati cat de important este sa devenim europeni in 2007 – valoarea activelor dvs. se vor dubla sau chiar tripla. Ne vom putea misca demni, liberi in Europa. Sunt un om care vine din mediul de afaceri, platesc cateva zeci de milioane de euro impozite si taxe catre bugetul de stat si stiu cat de greu se realizeaza valoare adaugata si cat de usor se cheltuieste banul public in politica si in administratie. De aceea, marturisesc ca nu sunt foarte pasionat de politica, nici fascinat de administratie, dar vreau sa-mi duc la bun sfarsit datoria de cetatean in asa fel incat, mediul de afaceri sa fie unul mai sanatos, mai puternic, mai stabil, mai predictibil, iar dvs. care creati valoare adaugata, care creati locuri de munca si platiti taxele si impozitele la bugetele statului sa fiti mai respectati decat pana acum.”
Totodata, vicepremierul GEORGE COPOS a afirmat ca intelege greutatile prin care au trecut anul acesta exportatorii, acestia fiind nevoiti sa faca fata socului financiar produs de intarirea monedei nationale. Cea mai grava problema pe care o au exportatorii, dupa cum a reiesit din declaratiile celor prezenti la seminar, este recuperarea TVA-ului de la Fisc, care dureaza luni de zile si atunci numai dupa ce se apleaza la relatii si spagi sau se recurge la instanta de judecata. ªi asta, cu toate ca legea prevede ca TVA sa se returneze exportatorilor dupa 45 de zile. Unul dintre intreprinzatorii care fac export s-a plans vicepremierului Copos ca, atunci cand a trbuit sa-si recupereze TVA-ul, a fost nevoit sa astepte un an si jumatate, pentru cateva miliarde de lei, suma considerabila pentru o intreprindere mica. Ministrul pentru mediul de afaceri, GEORGE COPOS, a recunoscut ca stie aceasta problema si a promis ca va initia un proiect de lege pentru remedierea situatiei, pentru ca, recuperarea TVA sa se faca simplu, ca in strainatate, la prezentarea facturii externe si a declaratiei vamale de export. Tot pentru exportatori, Copos a mai avut o veste buna: dupa o prima recapitalizare a Eximbank de anul acesta, cu 20 de milioane de euro, in 2006 se va suplimenta capitalul bancii cu inca 80 de milioane de euro. Vicepremierul a mai spus ca Banca Mondiala, prin raportul sa din septembrie 2005, apreciaza ca Romania este in primii 12 performeri, in ceea ce priveste imbunatatirea mediului de afaceri.
Asta pentru ca, dupa cum a precizat George Copos, in primele 9 luni ale lui 2005, au fost realizate investitii straine directe de peste 2,7 miliarde de euro, iar in felul acesta Romania a devenit o tara foarte atractiva pentru investitorii straini.
Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a fost reprezentata de vicepresedintele GABRIELA VASILE, care a vorbit celor peste 100 de intreprinzatori prezenti la seminar despre programele de finantare de care pot beneficia. Astfel, ANIMMC a mai primit de la bugetul de stat, la rectificarea bugetului din acest an, inca 200 de miliarde de lei pentru investitii, asa ca, firmele care se incadreaza in segmentul IMM pot depune cereri de obtinerea unei finantari, pana la sfarsitul anului acesta.
De asemenea, bugetul pe 2006 s-a majorat fata de 2005 cu 1300 de miliarde, ajungandu-se la o suma de peste 2467 miliarde de lei. Majorarea este de aproape 2,5 ori mai mare. Gabriela Vasile a spus ca IMM-urile au nevoie de acesti bani pentru a deveni competitive pentru 2007: „Daca nu vor investi in competitivitate, in tehnologizare, modernizare, daca nu vom fi competitivi si nu vom avea o piata stabila, vom avea mari probleme in 2007, in ceea ce priveste activitatea intreprinderilor mici si mijlocii. Prin programul pe care l-am avut in acest an, am reusit sa deschidem pana in prezent patru oficii teritoriale, ideea fiind aceea de a fi aproape de intreprinzatorii din regiunile respective si vom mai deshide la Targu Mures inca un oficiu pana la sfarsitul anului. In urmatoarea perioada de timp, ne propunem sa deschidem cateva incubatoare de afaceri, cu cei 1.100.000 de dolari obtinuti de la Guvernul japonez. Speram ca pana la sfarsitul anului sa-l deschidem deja pe primul la Brasov.” De asemenea, vicepresedintele ANIMMC a prezentat programele de finantare dedicate intreprinzatorilor mici si mijlocii, pentru anul viitor.
Prezent la seminar, AUREL ªARAMET, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, cel mai important fond de acest fel, a spus ca, la ora actuala, exista o contradictie intre nevoile de capitalizare ale firmelor si posibilitatile reale de atragere a finantarilor. Acest lucru se datoreaza insuficientei garantiilor colaterale solicitate de finantatori, care, potrivit reglementarilor bancare, trebuie sa gestioneze riscul in mod prudent. De trei ani, de cind a luat fiinta, FNGCIMM a incheiat conventii de colaborare cu 17 banci, in baza carora acestea acorda credite cu garantia Fondului. Conform declaratiei presedintelui FNGCIMM, efectul imediat al acestor conventii este acela ca se pot accesa finantari de catre IMM-urile care detin garantii proprii dar insuficiente pentru liniile de credit de care au nevoie pentru sustinerea si dezvoltarea afacerii, dar si de catre IMM-uri nou infiintate care, in general, nu detin garantii, dar care dovedesc, prin planurile de afaceri prezentate, ca proiectul de afacere este viabil. Exista insa si efecte economice si sociale. Prin creditarea si garantarea IMM a crescut numarul firmelor, creste concurenta libera pe piata, se creaza noi locuri de munca, dezvoltandu-se astfel si competitivitatea acestora. FNGCIMM acorda garantii pentru toate tipurile de finantare obtinute de IMM-uri pe termen scurt, mediu si lung, atat in ceea ce priveste creditele bancare, cat si pentru finantarile derulate prin programele guvernamentale. De la infiintare si pana in prezent, FNGCIMM a acordat aproximativ 500 de garantii in valoare totala de 1300 miliarde lei, fiind sprijinite IMM-uri din industrie, constructii, servicii, agricultura, comert si transporturi. Au fost garantate astfel microcredite, credite de investitii si de capital de lucru.
Consultantul finaciar BOGDAN BALTAZAR a spus ca aceste garantii oferite de fondurile de garantare nu sunt inca eficiente, atata timp cat acestea nu sunt deductibile de catre banci: „Atunci cand ele clasifica creditul si dupa performanta financiara si dupa serviciul datoriei, trebuie sa provizioneze, deci creditul a cazut din categoria A sau B in C. Desi ne-am zbatut sa fie altfel, garantiile fondurilor nu se iau in calcul, au risc suta la suta si nu pot fi folosite in micsorarea provizionului (care stiti ca este acea suma pe care banca, potrivit regulilor BNR, o trage din profit si o pune deoparte pentru a compensa pierderea, care se poate contura in cadrul creditului). Ar trebui sa fiti alaturi de noi pentru a castiga batalia cu BNR. Daca niste hale dezafectate pot fi luate in calcul pentru a micsora valoarea care trebuie provizionata cu risc de 50%, este absurd atunci ca garantia Fondului de garantare sa fie luata in calcul cu risc de 100% si sa nu se poata reduce din provizion nimic desi exista o garantie exigibila usor si care se si finanteaza fara probleme. Bancile se sperie de tehnologiile noi, de inventii, de afaceri dezvoltate intr-un garaj, cum a inceput Bill Gates. In general, bancile nu finanteaza asa ceva nici macar in SUA. Acestea se finanteaza din fonduri de risc. La noi astfel de fonduri nu exista, pentru ca nu exista nici un fel de stimulare din partea statului. Trebuie ca si intreprinzatorul sa vina cu un capital la initierea unei afaceri, ca daca sperati sa va finantati exclusiv din imprumut va spun prieteneste sa va luati gandul, ca nicaieri in lume nu este posibil acest lucru. Banca plateste din depozitele clientilor si nu isi permite sa piarda banii acestora pentru ca este nevoie de cativa ani, 3-4, ca sa recuperezi colateralul, garantia.
In ceea ce priveste Planul de afaceri cerut de banci la solicitarea unui credit, acesta este strict necesar pentru ca asa ne dam seama daca solicitantul poate sa puna in aplicare proiectul pe care si-l propune sau nu. Garantiile sunt si ele obligatorii fiindca prin lege se spune ca, la un credit, daca serviciul datoriei se deterioreaza si trebuie sa-l clasific in jos spre neperformant si fac provizioane, daca nu am garantii la acel credit, provizioanele nu sunt deductibile, adica este pierdere. Atunci, ca bancher eu nu vreau sa-mi platiti din garantii ci din cash flow-ul pe care il generati, sa va mai si ramana sa puteti sa reinvestiti. Apropo de dobanzi, ce nu s-a spus aici este ca prevederile draconice ale BNR, privind rezerva minima obligatorie determina bancile sa acorde aceste dobanzi mici la depozite. Rezerva minima obligatorie impusa la valuta este de 30%, bani pe care trebuie sa-i depun la BNR – deci 1/3 din depozitele clientilor mei in valuta – pentru care eu platesc 3-3,75%, iar Banca Nationala imi da doar 0,2% dobanda. La lei, in condititiile in care BNR spune ca incurajeaza creditarea in lei, rezerva minima obligatorie este de 16%. Ca sa atraga lei, bancile platesc 6%, iar BNR da sub 1%. Va dati seama cat pierde o banca. ªi pentru a nu pierde, bancile dau dobanda sub 5% la depozite, in conditiile in care inflatia este 8,5%, si va cere dobanda de 12-14% la credite. Sunt convins ca prin privatizarea BCR sau a CEC, peste 90% din sistemul bancar va fi in mana unor actori bancari priceputi si competitivi, asa incat va incepe sa fie competitie in Romania, ceea ce va duce la micsorarea marjelor.”
Diplomatii straini care au participat la seminarul despre finantarea intreprinderilor mici si mijlocii, au impartatit auditoriului din experienta statelor din care provin, in ceea ce priveste programele de finantare pentru segmentul IMM. Bogar Ferenc, consilier economic si comercial al Ambasadei Ungariei a vorbit despre modul in care Guvernul ungar a sprijinit intreprinderile mici si mijlocii. Asa cum am spus diplomatul ungar, Guvernul de la Budapesta acorda trei tipuri de credite firmelor din segmentul IMM: un credit mic, unde valoarea maxima este de 40.000 de euro, cu un termen de rambursare de 7 ani; un credit midi, suma minima de finantare fiind de 100.000 euro, termenul de rambursare fiind de 6 ani; un credit maxi, cu suma ceva mai mare, intre 40.000 si 2 milioane de euro, termenele de rambursare variin intre 4 si 5 ani. „Exista inca un mijloc de finantare de mijloace circulante, unde suma maxima este de 40000 de euro, cu termen de rambursare de 1 an. In cazul acestei linii de credit dobanzile sunt suportate de catre stat, dar dobanzile sunt mai mici decat cele practicate pe piata,” a declarat Ferenc Bogar. In urma cu doua luni, Guvernul ungar si cel roman au incheiat un memorandum de colaborare, in ceea ce priveste pregatirea tarii noastre pentru aderarea la UE.
Reprezentantul Ambasadei Greciei la Bucuresti, DIMITRIS PETROPOULOS a aratat care sunt optiunile financiare ale IMM-urilor Guvernului elen, la momentul actual. El a spus ca segmentul IMM este mai mare si mai puternic in economia greceasca decat in cea romaneasca, firmele cu pana 50 angajati, ocupand peste 80% din totalul companiilor. Acestea au creat cea mai mare parte a locurilor de munca de pe piata muncii, 74% din forta de munca. Dupa cum a spus consilierul economic elen, in Grecia au fost initiate trei fonduri de finantare de baza, acordate de la bugetul de stat pentru IMM: 100.000 de euro au fost acordati pentru fiecare microintreprindere, 150.000 de euro pentru fiecare intreprinderi mica si 250.000 de euro pentru fiecare intreprindere mijlocie. Grecia a alocat, intre 2000-2006 un buget de 6,6 miliarde de euro, fondurile provenind de la UE – 2,06 miliarde euro, alte 1,29 miliarde fiind alocate de la bugetul de stat si 3,32 miliarde din fonduri de investitii private. Programul de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii din Grecia a fost derulat prin Ministerul Dezvoltarii. Cel mai mult sau dezvoltat IMM-urile din industrie, turism si servicii. De asemenea, s-au promovat proiecte pentru tineri, pentru femei si persoane cu dizabilitati, care au initiat afaceri.
In cadrul seminarului, cele mai importante banci de pe piata romaneasca, Banca Transilvania, Libra Bank, OTP, Banca Þiriac, Banca Comerciala Romana si Banca Romana de Dezvoltare, si-au prezentat oferta de servicii si produse pentru firmele din segmentul IMM.
La eveniment au mai participat si alti oficiali din cadrul Guvernului Romaniei, Agentiei pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Bancii Nationale a Romaniei, Parlamentului Romaniei, diplomati straini acreditati la Bucuresti, reprezentanti ai celor mai importante banci de pe piata romaneasca, ai fondurilor de garantare a creditelor pentru IMM si peste 100 de oameni de afaceri.
Evenimentul s-a desfasurat sub patronajul GUVERNULUI ROMÂNIEI si in parteneriat cu AGENÞIA PENTRU INTREPRINDERI MICI ªI MIJLOCII ªI COOPERAÞIE. Pentru a ne atinge scopul demararii acestei campanii, am implicat in acest demers majoritatea institutiilor guvernamentale care au menirea de a sprijini initiativa privata prin initierea unor proiecte care sa duca la o dezvoltare sanatoasa a mediului de afaceri si de a ajuta IMM-urile sa se informeze despre problematica mediului financiar-bancar din Romania.
