Nu doar BCR, cea mai mare banca din Romania, ci si Banca Transilvania, a doua ca marime dupa valoarea activelor, este in conflict cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru optimizari fiscale, adica neplata impozitului aferent profiturilor obtinute dupa preluarea Volksbank.
Banca Transilvania (BT) nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut profituri brute extrem de mari: 2,3 miliarde lei in 2016 si 1,058 miliarde lei in 2015. Ba chiar a avut venituri cu impozitul pe profit: 147 milioane lei in 2016, astfel ca profitul net a urcat la 2,448 miliarde lei, si 218 milioane lei in 2015, profitul net crescand la 1,277 miliarde lei.
Spre deosebire de BCR, unde controlul ANAF are ca obiect neplata impozitelor catre stat din cauza piederilor din creditele neperformante si a dobanzilor pentru imprumuturile subordonate obtinute de la banca-mama Erste Bank, la Banca Transilvania litigiul are ca obiect neplata impozitului aferent castigului obtinut din preluarea Volksbank.
Banca Transilvania (BT) a cumparat Volksbank la inceputul lui 2015, in conditiile in care banca austriaca era in pragul falimentului, impreuna cu banca-mama din Austria, din cauza creditelor in franci elvetieni (CHF), astfel ca a fost vorba de o asa-numita tranzactie tip “fire sale”, la pret redus, in urma careia banca din Cluj condusa de Horia Ciorcila a obtinut un castig important, de 1,650 miliarde lei.
Initial, BT a vrut sa plateasca impozit pe profitul din preluarea Volksbank, dar anul trecut s-a razgandit si a anuntat ANAF printr-o declaratie rectificativa ca nu mai plateste taxe la stat in valoare de 264 milioane lei si isi majoreaza pierderile fiscale (care diminueaza si mai mult impozitul pe profit) cu 1,650 miliarde lei, echivalentul castigului din preluarea Volksbank. Cu alte cuvinte, castigul a devenit pierdere.
Fireste ca ANAF nu a fost de acord, cerand BT sa plateasca impozit, insa banca a ramas pe pozitie, depunand o contestatie, iar daca aceasta va fi respinsa, va demara un proces impotriva ANAF, se arata in raportul anual al bancii aferent anului 2016.
Responsabilii cu comunicarea ai BT au precizat, la solicitarea Bancherul.ro, urmatoarele: “Controlul ANAF la Banca Transilvania, derulat in acest an, la solicitarea bancii, s-a incheiat confirmand modul de lucru al bancii si inregistrarile contabile BT.”
BT nu a platit impozit pe profit in ultimii doi ani
Banca Transilvania (BT) nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut profituri brute extrem de mari: 2,3 miliarde lei in 2016 si 1,058 miliarde lei in 2015. Ba chiar banca a avut venituri cu impozitul pe profit: 147 milioane lei in 2016, astfel ca profitul net a urcat la 2,448 miliarde lei, si 218 milioane lei in 2015, profitul net crescand la 1,277 miliarde lei.
In anii precedenti (2013 si 2014), BT obtinuse profituri brute cumulate de 983 milioane lei, pentru care a platit impozite de 143 milioane lei (in jur de 16%).
BT a justificat neplata impozitului prin preluarea pierderilor istorice ale Volksbank.
Firma de audit PwC este de partea BT
Raportul firmei de audit PricewaterhouseCoopers Audit SRL (PwC), semnat de Paul Facer, da dreptate Bancii Transilvania in litigiul cu ANAF. Firma de audit este platita de banca, valoarea remuneratiei ridicandu-se la 2,8 milioane lei in 2016.
Iata ce se spune in raportul de audit: “Am examinat argumentele prezentate de conducerea bancii, care sustin tratamentul fiscal al castigului realizat din cumparararea in conditii avantajoase [a Volksbank] ca neimpozabil si am revizuit [analizat] concluziile autoritatilor fiscale din Romania in corespondenta lor cu banca. Considerand [luand in considerare] intelegerea noastra [expertiza noastra] asupra legislatiei fiscale din Romania, jurisprudenta europeana si alti factori care afecteaza [au legatura cu] acest aspect, am fost de acord cu afirmatia conducerii bancii cu privire la tratamentul fiscal al castigului realizat din cumpararea in conditii avantajoase [a Volksbank] ca venit neimpozabil in situatiile financiare ale anului 2016. Sustinem evaluarea conducerii cu privire la decizia lor de a-si reconsidera pozitia cu privire la castigul realizat din cumpararea in conditii avantajoase [a Volksbank] si de a-l trata ca venit neimpozabil in 2016, ca urmare a experientei dobandite cu privire la acest subiect si obtinerea unei perspective mai clare in baza analizei efectuate de catre conducere si de catre consultantii lor fiscali externi. Cu toate acestea, asa cum este prezentat in situatiile financiare, solutia finala cu privire la acest aspect este supusa unor negocieri viitoare si a unui acord cu autoritatile fiscale din Romania, existand posibilitatea unei contestari in justitie. Prin urmare, tratamentul fiscal al castigului realizat din cumpararea in conditii avantajoase ca venit neimpozabil este supus unor incertitudini inerente si exista posibilitatea ca solutia finala asupra acestui aspect sa nu fie in conformitate cu evaluarea actuala a conducerii. Am evaluat daca prezentarile din situatiile financiare adreseaza in mod adecvat incertitudinile semnificative legate de acest subiect si le-am considerat a fi adecvate.”
Precizarile BT cu privire la litigiul cu ANAF, prezentate in raportul financiar al bancii pe 2016:
„În Aprilie 2015 Banca a preluat controlul asupra Volksbank Romania S.A. (“VBRO”), recunoscând în situațiile financiare individuale ÅŸi consolidate câÅŸtigul din achiziție în valoare de 1.650.600 mii lei ca urmare a combinării de întreprinderi în conformitate cu IFRS 3.
În cadrul situațiilor financiare individuale ÅŸi consolidate de la 31 decembrie 2015, aprobate în data de 27 aprilie 2016, luând în calcul informațiile existente în momentul de timp respectiv, Banca a considerat câÅŸtigul din achiziția Volksbank Romania S.A. venit impozabil ÅŸi a înregistrat ca atare o datorie de impozit pe profit.
Încă din acel moment, Banca a avut anumite incertitudini în ceea ce priveÅŸte tratamentul fiscal al câÅŸtigului din achiziÅ£ie care au determinato să adopte o abordare prudentă. Datoria de impozit pe profit a compensat pierderile fiscale anterioare preluate de la VBRO (care puteau fi utilizate de către Bancă ulterior fuziunii).
Dacă în situațiile financiare individuale ÅŸi consolidate de la 31 decembrie 2015, Banca a considerat câÅŸtigul din achiziție venit impozabil până la obținerea clarificărilor necesare, în timpul anului 2016, în baza analizei documentate, informațiilor suplimentare ÅŸi consultanței obținute de la consultanți fiscali externi ÅŸi juridici, Banca a considerat câÅŸtigul din achiziție ca fiind neimpozabil.
Estimarea în situațiile financiare individuale ÅŸi consolidate de la 31 decembrie 2016 este bazată pe argumente solide, precum urmează:
ï‚· Necorelarea legislației fiscale cu legislația contabilă: Codul Fiscal nu conține elemente specifice privind fuziunea între doi sau mai mulÅ£i contribuabili care aplică IFRS ca bază a contabilităÅ£ii;
ï‚· Începând cu 1 Ianuarie 2016, Codul Fiscal Rescris, a transpus prevederile Directivei 2009/133/CE ÅŸi pentru fuziunile domestice, astfel încât intenția legiuitorului este clară în ce priveÅŸte faptul că principiile fiscale specifice (principiul neutralității fiscale a fuziunii) prevalează prevederilor generale de impozitare;
ï‚· Fuziunea cu VBRO a fost efectuată în baza unor rațiuni economice solide (nu a urmărit obținerea unor beneficii fiscale). Operațiunea de fuziune este o operațiune neutră fiscal, de ex. câÅŸtigul din achiziție nu ar trebui să fie impozabil;
ï‚· Tratamentul fiscal ar trebui să fie aplicat unitar: luând în considerare situația opusă, unde preÅ£ul de achiziÅ£ie ar fi mai mare decât valoarea activelor ÅŸi pasivelor preluate prin fuziune, ar determina apariția unui fond comercial pozitiv, care, potrivit prevederilor fiscale româneÅŸti, nu reprezintă un activ amortizabil din punct de vedere fiscal ÅŸi respectiv nu generează impact fiscal în poziția Băncii;
ï‚· Evitarea dublei impuneri;
ï‚· Jurisprudența europeană – care prevede că în cazul în care legislația unui stat membru nu conține prevederi clare sau anumite prevederi specifice legislative, normele legislative europene primează.
Drept consecinÅ£ă, Banca a depus declarația fiscală rectificativă pentru anul 2015, astfel reversând datoria de impozit amânat ÅŸi reîncadrând fiscal câÅŸtigul din achiziție drept venit neimpozabil, rezultând o datorie de impozit amânat mai mică cu suma de 264.096 mii lei ÅŸi respectiv o valoare a pierderilor fiscale reportate ÅŸi neutilizate la 31 Decembrie 2016 mai mare cu suma de 1.650.600 mii lei.
Banca, a tratat această ajustare drept o schimbare de estimare contabilă în conformitate cu IAS 8, determinată de obținerea clarificărilor ÅŸi informațiilor noi ÅŸi aplicarea raționamentului, ca rezultat al unei analize efectuate la nivel de management cu suportul consultanților fiscali ÅŸi juridici externi. Banca a solicitat autorităților fiscale emiterea unei opinii fiscale oficiale privind tratamentul fiscal al câÅŸtigului din achiziția VBRO (“SFIA”). Banca ÅŸi-a exprimat opinia privind abordarea considerării câÅŸtigului din achiziție drept venit neimpozabil luând în calcul toate argumentele prezentate mai sus. Autoritățile fiscale române au emis opinie nefavorabilă Băncii, considerând caÅŸtigul din achiziție taxabil (aÅŸa cum este acesta contabilizat potrivit normelor IFRS), singurul argument fiind faptul că venitul din achiziție nu se încadrează în lista veniturilor neimpozabile enumerate în Codul Fiscal aplicabil la 31 Decembrie 2015. Banca se află în proces de depunere a unei contestații administrative argumentate care să combată poziția autorităților fiscale, iar dacă răspunsul va fi ÅŸi de această dată nefavorabil, Banca intenționează să demareze o acțiune legală în instanță.
AÅŸteptările managementului sunt că procesul legal ar putea dura între 1 an ÅŸi 3-5 ani până la o pronunțare definitivă a instanței. PoziÅ£ia Băncii este că procesul are cele mai mari ÅŸanse de câÅŸtig, având în vedere argumentele prezentate. Cu toate acestea, poziția fiscală cu privire la această cauză este una incertă ÅŸi în cazul în care Banca nu ar avea câÅŸtig de cauză în fața instanței, atunci aceasta ar fi obligată să considere câÅŸtigul din achiziție drept venit impozabil ÅŸi să suporte eventualele majorări ÅŸi penalităti, dacă va fi cazul.
Creantele de impozit pe profit
CreanÅ£ele de impozit pe profit amânat sunt recunoscute pentru reportarea pierderilor fiscale în măsura în care este probabil că se vor realiza profituri impozabile viitoare. Estimarea probabilităÅ£ii realizării profiturilor impozabile viitoare se bazează pe un plan financiar ÅŸi o analiză desfăÅŸurată la nivel de management al băncii.
Au fost luaÅ£i în considerare următorii factori, precum: o creÅŸtere organică a veniturilor operaÅ£ionale, o abordare moderată a riscului, controlul costurilor, creÅŸterea eficienÅ£ei, menÅ£inerea unui nivel adecvat de capital ÅŸi o poziÅ£ie stabilă de lichiditate.
Banca a fuzionat cu Volksbank România la 31 Decembrie 2015 ÅŸi a preluat, ca urmare a fuziunii, pierderile fiscale reportate până la acea dată, în valoare totală de 3.767.958 mii lei. Pierderile fiscale neutilizate la data de 31 Decembie 2015 au fost în valoare totală de 1.437.824 mii lei. TotuÅŸi, recunoaÅŸterea creanÅ£ei de impozit amânat în situaÅ£iile financiare ale anului 2015 a fost limitată la suma de 143.465 mii lei în conformitate cu nivelul profitului bugetat al anului 2016, aÅŸa cum a fost aprobat în Adunarea Generală a AcÅ£ionarilor de la data de 27 Aprilie 2016.
Prin urmare, o creanÅ£ă de impozit amânat în valoare 86.587 mii lei nu a fost recunoscută. Ulterior depunerii declaraÅ£iei rectificative pentru anul 2015, ÅŸi conform celor prezentate în Nota 27, Banca a înregistrat la data de 31 decembrie 2016 pierderi fiscale reportate ÅŸi neutilizate în valoare totală de 2.302.159 mii lei.
Banca a recunoscut creanÅ£a de impozit amânat în sumă totală de 368.345 mii lei (2015: 143.465 mii lei) care corespunde echivalentului pierderilor fiscale neutilizate în valoare de 2.302.159 mii lei (2015: 1.437.824 mii lei, fără efectul câÅŸtigului din achiziÅ£ie în valoare de 1.650.600 mii lei). Perioada fiscală în care se pot recupera pierderile fiscale este de 7 ani consecutivi.
Managementul Băncii estimează că va realiza suficient profit impozabil din operaÅ£iuni financiar-bancare curente pentru a recupera pierderile fiscale reportate ÅŸi că va recupera creanÅ£a de impozit pe profit până aproximativ în anul 2019.”
Conform interpretarii prevederilor IAS 12 „Impozitul pe profit” privind recunoasterea creantelor cu impozitul amanat, ce rezulta in urma unor combinari de intreprinderi, corelata cu legislatia fiscala din Romania, Banca a inregistrat o creanta cu impozitul amanat generata de pierderile fiscale ale Volksbank Romania fiind recunoscuta in situatiile financiare incepand cu data efectiva a fuziunii. De asemenea la recunoasterea creantei cu impozitul amanat au fost avut in vedere tratamentul fiscal al castigului din achizitia Volksbank Romania.
Creanta de impozit amanat a crescut in decembrie 2016 la suma de 374 milioane lei, fata de raportarea lunii decembrie 2015 cand a fost de 111 milioane lei. Cresterea se datoreaza in cea mai mare parte faptului ca in 2016 a fost recunoscuta creanta de impozit amanat aferenta castigului din achizitia Volksbank Romania, luand in considerare toate conditiile existente din punct de vedere legislativ.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit aferent exerciÅ£iului cuprinde impozitul curent ÅŸi impozitul amânat. Impozitul pe profit este recunoscut în rezultatul exerciÅ£iului sau în capitaluri proprii dacă impozitul este aferent elementelor de capitaluri proprii.
Impozitul curent este impozitul de plătit pe profitul perioadei, determinat în baza procentelor aplicate la data situaÅ£iei consolidate ÅŸi individuale a poziÅ£iei financiare ÅŸi a tuturor ajustărilor aferente perioadelor precedente.
Ajustările care influenÅ£ează baza fiscală a impozitului curent sunt: cheltuielile nedeductibile, veniturile neimpozabile, elementele similare cheltuielilor, respectiv veniturilor ÅŸi alte deduceri fiscale.
Din categoria elementelor similare cheltuielilor fac parte filtrele prudenÅ£iale care reprezintă „diferenÅ£e pozitive dintre ajustările prudenÅ£iale de valoare/pierderile aÅŸteptate determinate pe baza reglementărilor prudenÅ£iale ale Băncii NaÅ£ionale a României, aplicabile începând cu exerciÅ£iul financiar al anului 2012 ÅŸi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenÅ£a respectivelor metodologii, în limitele în care se deduc din fondurile proprii potrivit reglementărilor prudenÅ£iale aplicabile”.
Din punct de vedere fiscal, filtrele prudenÅ£iale se deduc la calculul impozitului curent, iar reducerea sau anularea acestora se impozitează în ordinea înregistrării lor. În urma modificărilor legislative filtrele prudenÅ£iale se determină ca 40% din diferenÅ£ele menÅ£ionate la paragraful anterior. Banca nu are filtre prudenÅ£iale la 31 decembrie 2016.
Impozitul amânat este determinat folosind metoda pasivului bilanÅ£ier pentru acele diferenÅ£e temporare ce apar între baza fiscală de calcul a impozitului pentru active ÅŸi datorii ÅŸi valoarea contabilă a acestora folosită pentru raportare în situaÅ£iile financiare consolidate.
Impozitul amânat nu se recunoaÅŸte pentru următoarele diferenÅ£e temporare impozabile: recunoaÅŸterea iniÅ£ială a fondului comercial, recunoaÅŸterea iniÅ£ială a activelor sau datoriilor provenite din tranzacÅ£ii, care nu reprezintă combinări de întreprinderi ÅŸi care la momentul realizării tranzacÅ£iei nu afectează nici profitul contabil, nici profitul fiscal ÅŸi diferenÅ£e provenind din investiÅ£ii în subsidiare, cu condiÅ£ia ca momentul reluării diferenÅ£ei temporare să fie controlat de societatea mamă ÅŸi acestea să nu fie reversate în viitorul apropiat.
Ca urmare a combinării de întreprinderi pot apărea diferenÅ£e temporare, astfel încât să fie recunoscute orice creanÅ£e privind impozitul amânat rezultate sau orice datorii privind impozitul amânat ca active ÅŸi datorii identificabile la data achiziÅ£iei.
DiferenÅ£ele temporare apar atunci când bazele fiscale ale activelor identificabile dobândite ÅŸi ale datoriilor asumate nu sunt afectate de combinarea de întreprinderi. Conform legislaÅ£iei fiscale locale, pierderea fiscală înregistrată de societatea care îÅŸi încetează existenÅ£a ca efect a unei operaÅ£iuni de fuziune legală prin absorbÅ£ie poate fi preluată ÅŸi recuperată de către entitatea care preia patrimoniul societăÅ£ii absorbite.
Pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraÅ£ia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obÅ£inute în următorii 7 ani consecutivi. Pentru reportarea pierderilor fiscale neutilizate, creanÅ£a privind impozitul amânat este recunoscută numai în măsura în care este probabil să se obÅ£ină profit impozabil în viitor după compensarea cu pierderea fiscală a anilor anteriori ÅŸi cu impozitul pe profit de recuperat.
CreanÅ£a privind impozitul amânat este diminuată în măsura în care beneficiul fiscal aferent este improbabil să se realizeze. Cota de impozit pe profit utilizată la calculul impozitului curent ÅŸi amânat a fost la 31 decembrie 2016 de 16% (31 decembrie 2015: 16%).
Riscul aferent impozitării
