5 Nov 2018 0 Comentarii
Dupa mai bine de 10 ani de cand Raiffeisen Bank a acordat credite in franci elvetieni, banca se judeca si acum cu clientii sai, care acuza banca nu doar ca i-a expus la un risc valutar ridicat, consecinta fiind dublarea ratelor, ci si ca a inserat in contractele de credit clauze abuzive, precum comisioane mari si dobanzi pe care banca le poate majora dupa cum vrea, nu in functie de indici transparenti.
De-a lungul ultimilor 10 ani, Raiffeisen a facut profituri importante, de sute de milioane de lei anual (491 milioane lei in 2017, cu o rentabilitate de 15,8%, de doua ori mai ridicata decat media europeana, de 6,7%), insa nu a acceptat sa-si diminueze din castiguri pentru a reduce povara celor supraindatorati de cresterea cursului sau de comisioanele si dobanzile abuzive.
Saptamana trecuta, Curtea de Apel Bucuresti a emis o hotarare, in cadrul unui proces dintre Raiffeisen Bank si o familie care a facut un credit in franci elvetieni (CHF), prin care a constatat caracterul abuziv al articolului 4.7 teza finala din contractul de credit, potrivit caruia banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanda in functie de evolutia pietei financiare si a politicii de creditare, nu dupa indici transparenti ai pietei, precum ROBOR sau EURIBOR, cum prevede legea.
Art.4.7 teza finala prevede urmatoarele: “In cazul în care împrumutatul optează pentru dobânda aniversară revizuibilă, rata anuală a dobânzii în vigoare la momentul exercitării opțiunii va putea fi modificată de către bancă, în funcție de evoluția pieței financiare sau de politica de creditare a băncii”.
Alte doua clauze abuzive constatate de judecatori in contractul de credit sunt cele privind comisioanele de acordare si de monitorizare a creditului, primul reprezentand 1,9% din valoarea creditului si ultimul de 0,15% lunar din soldul creditului.
“Banca nu a fost de buna-credinta atunci cand a inserat in contract aceste clauze, avand in vedere ca a incasat sume importante din motive necunoscute, din contract nereiesind care sunt serviciile prestate pentru perceperea acestor sume”, au concluzionat judecatorii.
Acestia au respins, pe de alta parte, cererea clientului bancii privind stabilizarea/inghetarea cursului CHF/RON la momentul incheierii contractului de credit, prin aplicarea teoriei impreviziunii, invocata si de Curtea Constitutionala, in cazul legii privind darea in plata.
Avocatul clientului bancii a argumentat ca “hiper-valorizarea CHF constituie un eveniment imprevizibil, viitor si incert raportat la puterea de intelegere a consumatorului, intrucat acesta nu are cunostinte de specialitate in domeniul financiar bancar care sa ii permita anticiparea unei cresteri accelerate a cursului de schimb si asumarea in cunostinta de cauza a riscului valutar.”
Instanta de judecata a sustinut insa ca “teoria impreviziunii a fost instituita prin noul Cod civil, ale carui dispozitii nu sunt incidente in cauza, contractul fiind incheiat sub incidenta vechiului Cod civil.”
Totusi, Curtea Constitutionala a mentionat ca desi teoria impreviziunii nu se specifica explicit in vechiul Cod Civil, judecatorii o pot aplica, pe baza jurisprudentei.
Decizia Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la instanta suprema din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a emis anul trecut o decizie definitiva prin care a inghetat cursul franc/leul la valoarea din momentul incheierii contractului (vezi aici detalii)
Rata creditelor neperformante in franci elvetieni (CHF) ale Raiffeisen Bank a crescut la 20,5% anul trecut, de la 18,6% in 2016, in ciuda faptului ca banca a derulat o oferta de conversie in lei a acestor imprumuturi, cu un discount de 25%, dar care a fost acceptata de putini clienti. (vezi aici detalii)