9 Jan 2018 0 Comentarii
Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), spune ca decizia bancii centrale prin care a fost majorata dobanda de politica monetara la 2% nu va determina cresterea dobanzilor la credite, in conditiile in care rate de referinta pentru acestea (ROBOR la 3 si 6 luni) sunt deja de ceva timp la nivelul de 2% sau chiar mai mult.
“Aceasta majorare a ratei dobanzii nu inseamna in sine ca se va majora rata ROBOR, cea pe baza careia se calculeaza dobanda la creditele in lei acordate populatiei. S-ar putea ca efectul in piata sa fie usor deosebit. Oricum, noi nu vedem miscari ample ale dobanzilor. Sub nicio forma. In consecinta, datoria mea este sa transmit acest lucru si sa subliniez inca o data ca modificari (mici) ale ROBOR de exemplu de la 2,01% la 2,03% sau de la 2,03% la 2%, - care probabil ca vor aparea in perioda urmatoare, posibil chiar ca ROBOR-ul sa coboare sub 2%, nimic nu poate sa certifice acest lucru, depinde de conditiile din piata – sunt nesemnificative, impactul este minor si in consecinta aceasta mediatizare excesiva trebuie sa fie atenuata”, a spus guvernatorul, in cadrul briefingului de astazi de la BNR.
“Daca in urma majorarii dobanzii de politica monetara, dobanzile la credite nu vor creste, asa cum ati spus, pentru ca oricum ele au ajuns deja peste dobanda BNR, care mai este relevanta dobanzii de referinta a BNR?”, l-a intrebat Bancherul.ro pe Mugur Isarescu.
Guvernatorul a raspuns ca dobanda de referinta a BNR are si alte functii, nu doar cea de influentare a dobanzilor (pe termen scurt) la credite. El a dat trei exemple: functia de semnal cu privire la strategia Bancii Nationale, atragerea de capital strain pentru finantarea deficitelor bugetare si de cont curent si sustinerea aprecierii cursului de schimb, prin diferentialul de dobanda la lei mai mare decat dobanzile de referinta din alte tari din zona.
Mugur Isarescu: “Este, cum sa nu fie (relevanta) cresterea dobanzii?! Pentru ca dobanda de politica monetara are si alte functii, nu numai sa (influenteze doanzile la credite). Are in primul rand functie de semnal. Si nu e vorba de un semnal asa, sa ne aflam in treaba. Arata ca Banca Nationala reactioneaza, ceea ce este un lucru foarte important, pentru ca lucram cu anticipatii. Ca sa fac o mica parafraza la ceea ce s-a spus, arata ca nici nu am stat acasa, nici nu am dormit aici la Banca Nationala. E foarte important. O astfel de decizie, pot sa va mai spun, si pot confirma asta reprezentantii agentiilor de presa straine, este citita in fel si chip si de presa internationala. Romania nu traieste izolat, ci intr-un context international, iar strategia noastra este citita si de investitorii straini si de bancherii straini, cei care ne acorda credite pentru a finanta deficitele pe care le avem. Si nu se intrevede o perioada apropiata cand aceste deficite se vor reduce si chiar se vor stinge. De exemplu, in privinta deficitului de cont curent, tarile cu care ne comparam, Ungaria si Polonia, aproape ca si le-au rezolvat. La noi nu mai e 15% (din PIB) ca in 2008, dar avem totusi un deficit de cont curent de 3% si mai ales acesta tinde sa se majoreze. Si in sfarsit, ca sa dau numai trei exemple pentru dumneavoastra, ca sa scrieti acolo in Bancherul, asa cum ne-ati obisnuit in ultima vreme, cu profesionalism, arata ca diferentialul de dobanda care s-a creat in favoarea noastra este unul care va dura. Eu cred ca miscarea de apreciere a cursului din primele zile ale acestui an, ca si tendintele pozitive pe care le-am vazut in a doua jumatate a lunii decembrie, au de-a face cu acest diferential de dobanda, care este acum in favoarea leului, deci ne ajuta. Are si un cost: stabilitatea relativa a leului versus un nivel ceva mai ridicat al dobanzilor, dar altminteri dobanzi care sunt, inca, semnificativ sub rata inflatiei.”
Comparatia cu alte tari
Dobanda de referinta la lei era si la nivelul de 1,75% cea mai ridicata dintre tarile vecine invocate de guvernatorul Isarescu, comparativ cu 1,5% in Polonia, 0,9% in Ungaria si 0,5% in Cehia.
Acum, diferentialul de dobanda a fost majorat la o jumatate de punct fata de Polonia si aproape doua puncte fata de Ungaria, ceea ce poate reprezenta o atractie mai mare pentru investitorii straini.
“Capitalurile intra sau ies din tara in cautare de randamente mai mari, este absolut normal, aceasta este economia de piata”, spune Mugur Isarescu.
In privinta dobanzilor pietei interbancare, care influenteaza costul creditelor, atat in Polonia (WIBOR) cat si in Cehia (PRIBOR) nivelul acestora este mai ridicat decat al dobanzii de referinta, in timp ce in Ungaria (BUBOR) este mentinut artificial la un nivel aproape de 0, printr-o politica monetara “neortodoxa”, de limitare a nivelului depozitelor pe care bancile le pot tine la banca centrala.
Daca ne uitam la nivelul inflatiei, cea din Romania, de 3,23% in noiembrie 2017, este mult mai ridicata decat in tarile vecine (2,6% in Cehia si 2,5% in Polonia si Ungaria).
Dupa cresterea dobanzii la 2%, ecartul dintre dobanda de referinta si inflatie a fost subtiat in Romania la 1,23%, comparativ cu 1% in Polonia. Pe de alta parte, acest ecart este mai mare in Ungaria, cu 1,6% si Cehia, cu 2,1%.
In concluzie, indicatorii BNR par comparabili cu cei din tarile vecine, cu o singura exceptie: inflatia scapata de sub control, care urmeaza a depasi 4% in aceasta primavara, peste limita intervalului de variatie al BNR, de 3,5%, in timp ce in toate celelalte trei tari, inflatia este aproape de tintele bancilor centrale.
Se poate spune, asadar, ca decizia BNR de astazi de majorare a dobanzii era normala, poate chiar prea tarzie, putand fi luata chiar in sedinta din noiembrie, pentru a atenua cresterea inflatiei, adica ancorarea anticipatiilor inflationiste, in jargonul bancii centrale.
