Continua lupta pentru Asirom dintre Ioan Niculae si Broadhurst

13 Sep 2006 0 Comentarii

Tribunalul Bucuresti a respins cererea companiei de asigurari Asirom privind depunerea la Registrul Comertului si publicarea in Monitorul Oficial a hotararii Adunarii Generale a Actionarilor din data de 2 august, prin care se modifica actul constitutiv al societatii, scrie Ziarul Financiar.

Instanta a decis ca modificarea, care prevedea ca registrul actionarilor societatii, dovada calitatii de actionar si cesionarea actiunilor sa se desfasoare ca in cazul societatilor comerciale nelistate, contravine faptului ca societatea este inca listata. Odata cu publicarea in Monitorul Oficial, hotararea respectiva ar capata caracter executoriu. Actionarul majoritar al Asirom, compania Interagro, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae, a hotarat in luna februarie delistarea companiei, insa hotararea a fost atacata de actionarii minoritari, care au obtinut in instanta suspendarea acestei hotarari pana la stabilirea legalitatii acesteia.

Principalii actionari minoritari, QVT Fund si Broadhurst Investments, care detin impreuna 27,1% din actiunile Asirom, au cerut in instanta declararea nulitatii hotararii AGA de delistare a companiei pe motiv ca aceasta a incalcat prevederile legale.

Potrivit ziarului Bursa, fondul de investitii "Broadhurst" a actionat "in raspundere" conducerea ASIROM pentru prejudicierea societatii, a fost diseminata ieri si de sistemul fostei piete Rasdaq. "Broadhurst" pretinde ca, prin cumpararea prea scumpa a societatii "Concordia", ASIROM a suferit un prejudiciu de circa 1,6 milioane de euro.

Totodata, "Broadhurst" sustine ca dupa ce a cumparat prea scump actiunile "Concordia", ASIROM le-a vandut (o parte) prea ieftin catre Ioan Niculae si Angela Toncescu (persoane fizice) si Interagro si Rafinaria Astra Romana (persoane juridice) prejudiciind societatea ASIROM cu 2,3 miliarde de lei vechi. "Cazul Concordia" a fost semnalat, la timpul sau, de ziarul "BURSA". Il prezentam, in continuare, rotunjit cu fapte care, la acea data, fie ne-au fost necunoscute, fie nu le-am inteles.

Preluarea de catre ASIROM a unei obscure societati in aprilie 2003, reaprinde scandalul intre actionarul majoritar si actionarii minoritari ai companiei de asigurare. Pe fondul disputelor privind delistarea ASIROM, actionarii minoritarii, in special fondul de investitii Broadhurst, au reinceput actiunea in raspundere impotriva administratorilor pentru modul in care au actionat in 2003 la preluarea firmei Casa de Pensii Private Concordia Romana. Reprezentantii Broadhurst ii acuza pe administratorii ASIROM ca au platit un pret disproportionat actionarilor firmei Concordia, repectiv aproximativ 2 milioane de euro, considerand ca valoarea activelor ar fi impus un pret de aproape opt ori mai mic. Asta in cazul in care ASIROM chiar ar fi avut nevoie sa preia o astfel de societate. Suspiciunile privind aceasta tranzactie au aparut inca de la data finalizarii ei, in 24 aprilie 2003, si au fost legate de actionariatul firmei Concordia, controlata la acel moment de controversatii oameni de afaceri Alexandru Bittner si Adrian Petrache, caracterizati de Traian Basescu drept "mafia personala a lui Adrian Nastase". Contextul in care a avut loc tranzactia a ridicat si el suspiciuni: Guvernul Nastase rezolva intr-un mod extrem de ciudat problema datoriilor societatii "Tutunul Romanesc", controlata la acel moment tot de Ioan Niculae, actionarul majoritar de la ASIROM. Astfel ca tranzactia ASIROM- Concordia a fost privita ca o rasplata a omului de afaceri Ioan Niculae catre prietenii premierului. Atunci presedinte al companiei de asigurare era Angela Toncescu, actualul presedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care figura si ca membru in consiliul de administratie al SNTR. Iar dupa tranzactie Angela Toncescu a primit si 1% din "Concordia" la un pret pe actiune de zece ori mai mic decat pretul de emisiune. Surse din PNL sustin ca Angela Toncescu a ajuns recent presedintele CSA, datorita sustinerii liberalului Dan Radu Rusanu, a carui firma de audit a prestat pentru gruparea Bittner-Petrache. Reprezentantii Broadhurst au mai incercat in 2004 sa propuna discutarea actiunii in raspundere contra administratorilor in special pentru tranzactiile de preluarea societatii Concordia, insa propunerea a fost respinsa de actionarul majoritar si nu a mai fost discutata. Acum, minoritarii profita de un alt scandal in care este implicata societatea pentru a repunde in discutie tranzactia din 2003.

CONCORDIA. Firma Concordia a fost infiintata in 1997, ca societate de intermediere in domeniul asigurarilor si ulterior, dupa 2001, a intrat pe piata asigurarilor de boala si accidente, fara rezultate deosebite. Capitalul social a fost constituit in special prin mai multe aporturi in natura, realizate de catre Alexandru Bittner, Adrian Petrache si Dorin Cocos. In iunie 2001, societatea restituie doua dintre apartamentele aportate de catre Petrache si Cocos, inlocuindu-le cu un spatiu comercial (situat in strada Ion Campineanu nr.26, parter) si un apartament in strada Pridvorului nr.15, ambele aflate in proprietatea lui Alexandru Bittner. Operatiunea creste capitalul social al societatii de la aproape 1,3 miliarde de lei, la 7 miliarde de lei, din care 6,8 miliarde de lei erau aporturi in natura al actionarilor. Dupa aceasta operatiune structura actionariatului era urmatoarea: Alexandru Bittner- 83,5%, Adrian Petrache-9,6%, Georgescu Stan-4,8%, Victor Cocos (tatal lui Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea)- 1,7% si Petre Ion-0,34%. Daca valoarea tranzactiei reclamata de Broadhurst se confirma, inseamna ca Alexandru Bittner ar fi incasat de la ASIROM aproximativ 1,6 milioane de euro, iar Adrian Petrache 200.000 de euro, bani de care cei puteau dispune cum vor fi dorit. Mai mult, potrivit unor surse, Alexandru Bittner ar fi recuperat, prin interpusi, in 2005 principalul activ al societatii, spatiul comercial din strada Campineanu, platind pentru el aproximativ 5 miliarde de lei, cat era evaluat ca aport in capitalul social al societatii. Informatia nu a putut fi confirmata de noi, cert este doar faptul ca, in ianuarie 2005, ASIROM si Ioan Niculae au aprobat instrainarea acelui imobil si inlocuirea lui cu un aport echivalent in numerar ca sa nu fie modificat capitalul social. Ulterior, tot in 2005, capitalul social a fost majorat in doua randuri, de la 7 la 15 miliarde si de la 15 la 90 de miliarde de lei vechi. Singurele apartamente care au mai ramas in capitalul social au fost: - apartamentul de 2 camere situat in Bucuresti, str. Dr. Marcovici Alexandru nt. 5-7, evaluat ]n anul 2000 la 720.750.000 lei; - apartamentul de 2 camere situat in bucuresti, str Pridvorului nr.15, bl 12, in valoare de 529 milioane lei, evaluat ]n 2001; -apartamentul de 3 camere, situat in Bucuresti, bd Mihail Kogalniceanu nr.37, in valoare de 720 de milioane de lei (evaluare ddin anul 2000); Consiliul Concurentei a amendat compania Asirom in ianuarie 2004 pentru ca nu a notificat la timp preluarea Concordia. In fapt, Asirom trebuia sa notifice in 30 de zile tranzactia, dar a facut-o abia dupa sase luni, motivand ca abia atunci ar fi fost inregistrata la Registrul Comertului.

VŽZARE CU REPETITIE Adrian Nastase a recunoscut public ca este prieten din tinerete cu Alexandru Bittner, care a admis anul trecut ca a functionat o perioada ca un fel de consultant al matusii Tamara, cea care a starnit un scandal monstru anul trecut, cand a lasat o mostenire de aproape 1 milion de dolari familiei Nastase. Alexandru Bittner si Adrian Petrache, cunoscuti ca unii dintre principalii actori pe piata imobiliara, au mai realizat o tranzactie importanta si cu multe semne de intrebare sub guvernarea PSD, in anul 2002, cand au vandut firma TotalNet catre compania RCS cu aproximativ 1 milion de dolari. Atunci, Alexandru Bittner ar fi incasat 330.000 de dolari. Al doilea actionar care a castigat peste 200.000 de dolari a fost Remus Truica, care abia fusese numit seful de Cabinet al Premierului Adrian Nastase. Remus Truica l-a inlocuit la Guvern pe Sorin Tesu, in primavara anului 2002, in urma scandalului "Mita in parcarea Guvernului", prin care reprezentantii unei companii acuzau un oficial al Guvernului ca le-ar fi pretins 2,5 milioane de dolari ca sa fie lasati sa isi continue activitatea in magazinele dutty-free din Aeroportul Otopeni.

TUTUNUL ROMŽESC. In mai 2000, grupul "InterAgro", controlat de Ioan Niculae castiga licitatia pentru privatizarea Societatii Nationale "Tutunul Romanesc". Pretul obtinut de Ministerul Agriculturii a fost de 40 milioane dolari si asumarea unor datorii de 55 milioane dolari. Imediat grupul "Leaf Tabacco", al doilea clasat in competitie contesta rezultatul si, in cele din urma, obtine, prin hotarare judecatoreasca, anularea contractului de privatizare. In 2001, grupul "InterAgro" obtine insa in instanta recunoasterea faptului ca are de recuperat aproximativ 10 milioane dolari de la stat, bani care ar fi reprezentat prima transa platita deja pentru S.N.T.R. La sfarsitul lunii decembrie 2001, in urma negocierilor cu Ministerul Agriculturii, "InterAgro" obtine aproximativ 53% din actiunile S.N.T.R. in contul acestei datorii. Pachetul detinut in continuare de Ministerul Agriculturii la SNTR, aproximativ 47% este trecut la APAPS. La 1 aprilie 2003, statul, prin A.P.A.P.S., redevine actionar majoritar la S.N.T.R. printr-o majorare de capital. Terenurile trecute ca aport in natura apartinusera S.N.T.R., dar au fost preluate de stat in contul unor datorii bugetare. Ulterior se constata ca principalul teren aportat de stat apartinea in realitate unei alte companii, controlate tot de Ioan Niculae. Operatiunea a fost privita atunci ca o modalitate prin care SNTR sa poata beneficia din nou de un ajutor de stat, prin stergerea unor datorii bugetare, operatiune care putea fi realizata doar printr-o noua privatizare. Altfel societatea ar fi intrat in reorganizare judiciara sau direct in faliment, ceea ce ar fi insemnat pierderea controlului asupra ei de catre Ioan Niculae. In perioada mai 2000-ianuarie 2004, datoriile S.N.T.R. au crescut de la 55 milioane dolari, cat erau recunoscute in primul contract de privatizare in anul 2000, la 122 milioane dolari in anul 2003. La 21 ianuarie 2004, un consortiu despre care nu se stiau prea multe detalii cumpara pachetul majoritar la S.N.T.R. cu numai 1,6 milioane euro. Ioan Niculae ramane actionar cu peste 40%. Majorarea de capital prin care A.P.A.P.S. a devenit actionar majoritar s-a realizat intr-un mod controversat, care a constituit obiect de cercetare pentru organele abilitate ale statului in momentul de fata. Fara aceasta operatiune nu s-ar fi putut aplica prevederile Legii nr. 137/2002 privind stergerea datoriilor si acordarea celorlalte facilitati de care beneficiaza societatile cu capital majoritar de stat. Dupa numai trei saptamani de la aceasta operatiune, o alta companie controlata de Ioan Niculae plateste 2 milioane de euro pentru actiunile prietenilor lui Adrian Nastase. La operatiunea privind majorarea de capital din 2003 de la SNTR a pus umarul si Eugen Bejinariu, pe atunci secretar general al Guvernului. Eugen Bejinariu si sotia sa figurasera ca cenzori la doua dintre societatile controlate de Alexandru Bittner si Adrian Petrache. Apoi, in 2004, la doar citeva luni de la un nou ajutor de stat acordat societatii Tutunul Romanesc, rafinaria ASTRA si ASIROM devin principalul sponsor al PSD.

Cam asa arata povestea care a macinat actionariatul uneia dintre cele mai importante companii de asigurare in ultimii trei, perioada in care societatea a pierdut intaietatea pe piata asigurarilor. Ceea ce a pierdut la Asirom, Ioan Niculae pare sa fi castigat la Tutunul Romanesc.

Nume*

Email*

Nume prieten*

Email prieten*

Validare*