25 Apr 2017 0 Comentarii
Cele doua banci pentru locuinte din Romania (BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte) aveau la finalul lui 2016 depozite atrase de la clienti in valoare de 3,535 miliarde lei, de aproape 12 ori mai mari decat valoarea creditelor acordate, de numai 300 milioane lei, cifre care confirma acuzatiile Curtii de Conturi ca cele doua banci, in loc sa sustina investitiile in domeniul locativ, au folosit fondurile publice doar pentru a atrage clienti cu dobanzi mari la depozite, datorita unei prime de stat de 25% pe an, valoarea creditelor acordate fiind simbolica.
La BCR Banca pentru Locuinte disproportia este uriasa: depozitele atrase de la clienti sunt de 17 ori mai mari decat creditele, in timp ce la Raiffeisen Banca pentru Locuinte depozitele sunt de doar 5 ori mai ridicate decat creditele.
BCR Banca pentru Locuinte avea la finalul anului 2016 un numar de 360.680 de contracte de economisire-creditare, cu aproape 17.000 mai putine decat in anul precedent.
Scaderea numarului de contracte din 2016, o consecinta a intreruperii platii primelor de stat, dupa controlul de la Curtea de Conturi, de la finalul lui 2015, este insa mult mai mica decat cresterea numarului de contracte din anul precedent, 2015, cand banca a semnat 82.821 de noi contracte cu clientii.
Reducerea numarului de contracte nu a afectat insa volumul depozitelor: valoarea sumelor economisite de clientii BCR s-a ridicat la finalul anului trecut la 2,88 miliarde lei, aproape cat nivelul din anul anterior, de 2,89 miliarde lei.
Creditele noi acordate de banca au scazut insa in 2016, la fel ca in 2015. Astfel, creditele acordate clientilor in 2016 au fost in valoare de doar 41 milioane lei, in scadere cu 35% fata de anul precedent, cand volumul creditelor era de 63 milioane lei.
Creditarea a fost in scadere si in 2015, inaintea controlului de la Curtea de Conturi. Astfel, volumul de credite acordate in 2015, de 63 milioane lei, era in scadere cu 4,5% fata de nivelul de la sfarsitul anului 2014, de 66 milioane lei.
Soldul creditelor acordate clientilor de BCR Banca pentru Locuinte a scazut astfel la aproximativ 170 milioane lei la finalul lui 2016, fiind de 17 ori mai mic decat valoarea depozitelor (2,88 miliarde lei).
Valoarea depozitelor substantial mai mare decat cea a creditelor, precum si tendinta de scadere a creditelor in paralel cu cresterea substantiala a economiilor este o dovada ca activitatea BCR Banca pentru locuinte s-a concentrat pe atragerea de economii si nu pe acordarea de credite.
Raiffeisen Banca pentru locuinte avea la finalul lui 2016 un numar de 217.000 de contracte de economisire-creditare cu o valoare contractata de 3,6 miliarde lei.
Fata de anul precedent, 2015, cand erau 237.000 de contracte, numarul contractelor este in scadere cu 20.000, pe fondul controlului Curtii de Conturi, insa valoarea contractata a scazut cu numai 200 milioane lei, de la 3,83 la 3,6 miliarde lei.
De asemenea, depozitele insumau 655 milioane lei la finalul lui 2016, in crestere de la 593 milioane lei in 2015, in ciuda reducerii numarului de contracte.
Valoarea creditelor se ridica la 124 milioane lei in 2016, in usoara crestere, cu 14 milioane lei, de la 110 milioane lei in 2015.
Raportul credite/depozite este asadar mult mai echilibrat decat la BCR, depozitele fiind doar de cinci ori mai multe decat creditele, fata de BCR, unde depozitele sunt de 17 ori mai mari decat imprumuturile.
Cele doua banci pentru locuinte au primit de la buget fonduri pentru a stimula investitiile in domeniul locativ in valoare de 765 milioane lei in perioada 2004-2015, marea majoritate fiind primite de BCR, de 608 milioane lei in perioada 2008-2015, in timp ce Raiffeisen a primit 157 milioane lei in perioada 2004-2015.
Din subventiile de peste 700 de milioane de lei acordate bancilor pentru locuinte, Curtea de Conturi a aflat ca doar 100 de milioane au fost utilizate pentru domeniul locativ, restul banilor fiind platiti pentru dobanzi mai mari la depozitele clientilor, sub forma asa-zisei prima de stat, in valoare de 25% din economiile anuale, maxim 250 de euro pe an.
Curtea de Conturi a concluzionat, in raportul publicat dupa controlul la cele doua banci si la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), prin intermediul caruia s-au distribuit fondurile publice, ca acestea au prejudiciat bugetul de stat cu peste 70 de milioane de euro.
Bancile au contestat in instanta decizia Curtii de Conturi si au castigat procesele pe fond, la Curtea de Apel Bucuresti, insa o decizie definitiva in acest caz urmeaza sa o pronunte Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Avocatii bancilor au avertizat ca in cazul in care justitia va da dreptate Curtii de Conturi, bancile pentru locuinte vor intra in faliment, pentru ca despagubirile pe care vor trebui sa le plasteasca sunt prea mari. (vezi aici detalii)
In paralel, bancherii au facut lobby pentru modificarea legii de functionare a bancilor pentru locuinte (OUG nr.99/2006), astfel ca un proiect initiat anul trecut este in curs de dezbatere in Parlament. (vezi aici detalii)
