26 Oct 2017 0 Comentarii
Zeci de bancheri adunati intr-un amfiteatru al Institutului Bancar Roman (IBR) isi aplauda frenetic sefii care le-au ciripit ceva banalitati despre “compliance”, adica legile si normele pe care trebuie sa le respecte, in timp ce mii de romani se plang prin unitatile bancare, la call-centere, pe internet, prin ziare si tribunale, ca sunt dezamagiti de serviciile bancare sau chiar abuzati si umiliti de angajatii bancilor.
Sunt doua lumi paralele: cea a bancherilor, care nu prea au motive sa le pese prea mult de clientii lor, din simplul motiv ca activeaza pe o piata bancara in care concurenta este slaba, cu tot mai multe banci scoase la vanzare si foarte putine nou-venite.
“Imi inchid contul”, a amenintat clientul unei banci nemultumit de serviciile primite. “N-aveti decat!” i s-a raspuns. Clientul era si el bancher, ba chiar seful Piraeus Bank, Catalin Parvu, dupa cum a marturisit chiar el in cadrul conferintei de la IBR.
Mugur Isarescu a venit si el cu exemplul europarlamentarului PSD Ioan Mircea Pascu, fostul lui coleg de la Facultatea de Comert Exterior a Academiei de Studii Economice, care i-a marturisit experienta nefericita cu propria banca, unde avea contul de 20 de ani, convins fiind ca bancilor nu le pasa de clientii lor.
Banca a dat vina pe normele BNR pentru ca nu putea sa onoreze serviciul solicitat de Pascu, desi nu avea dreptate, spune Isarescu, fara insa sa precizeze depre ce serviciu a fost vorba.
Dar cum stim ca nu iese fum fara foc, normele BNR au avut, probabil, ceva de-a face cu acea problema a lui Pascu cu banca sa. Pentru ca, desi Mugur Isarescu nu recunoaste, exista norme care intr-adevar interzic bancilor sa efectueze anumite operatiuni solicitate de clienti.
Nu mai sunt seful vostru cand aveti probleme
Guvernatorul Isarescu le reproseaza insa bancilor ca dau vina pe BNR atunci cand nu pot face ceva: “La ghișeu, în 90% din cazuri, când nu au o explicație, din ignoranță, necunoaștere, nerespectarea regulilor, spun că nu îi lasă BNR, sau îi obligă BNR, depinde cum le convine.”
Astfel ca lumea crede ca guvernatorul este un fel de ministru al bancilor, iar bancherii sunt subordonatii lui si trebuie sa-l asculte, ceea ce nu e in avantajul lor, bancile fiind entitati autonome, considera Isarescu.
Dar desi Mugur Isarescu ar vrea ca bancile sa fie autonome si sa nu dea vina pe BNR cand au probleme cu clientii, iar publicul sa nu mai aiba impresia ca bancherii primesc ordine de la el, guvernatorului ii place tare mult sa le dea bancherilor indicatii cu privire la modul in care ei ar putea sa-si imbunatateasca imaginea si calitatea serviciilor.
Isarescu considera ca bancherii romani au nevoie de “un nou stadiu de profesionalizare a resursei umane, că ne trebuie programe obligatorii de pregătire - nu numai in-house”.
“Inchei prin indemnul de a utiliza mai activ platforma educațională a IBR, care reprezintă un epicentru de promovare a educației financiare avansate și de pregătire profesională continuă a personalului financiar-bancar”, si-a incheiat discursul Isarescu.
Oare bancherii viitorului se pot scoli la IBR?
IBR este fondat in 1991 de BNR si Asociatia Romana a Bancilor (ARB), fiind condus deVasile Secares, fost secretar al Comitetului de partid in timpul regimului comunist al lui Ceausescu si consilier al fostului presedinte Ion Iliescu in primii ani dupa Revolutia din 1989.
Pentru a deveni mai buni, bancherii romani, mai ales cei tineri, nu au nevoie de scoala de la IBR, care probabil ca este una invechita (aici cunoscatorii pot comenta), cel putin pana cand un tanar va prelua conducerea acestui Institut Bancar. (Si avem suficienti bancheri tineri de succes)
Se stie ca bancile isi pregatesc singure angajatii si ele stiu cel mai bine cum sa o faca, mai ales cele straine, care au o experienta mult mai mare in domeniul “trainingului”.
Mai ales ca in prezent este nevoie de noi cunostinte si specialisti in domeniile digitale, de exemplu, care presupun investitii importante de resurse si expertiza, pe care IBR cu siguranta ca nu le are.
Scoala inseamna concurenta, nu cursuri teoretice
Insa dincolo de scolarizare, adevaratele cauze ale problemelor de imagine ale bancilor sunt doua: fantoma crizei din 2008 si concurenta redusa de pe o piata bancara rigida, sub forma de casta, in care cu greu intra noi jucatori, chiar daca am intrat intr-o noua era de “open banking”.
Imaginea bancilor sufera in continuare in principal din cauza problemelor cauzate de criza din 2008, dar mai nou si de schimbarile rapide de legislatie in favoarea consumatorilor, autoritatilor de supraveghere si statului, dar si de trecerea la digitalizare si implicit noi modele de afaceri si de relatii cu clientii.
In ciuda faptului ca sistemul bancar a revenit pe profit deja de aproape trei ani, inregistrand castiguri importante, la nivelul celor dinaintea crizei din 2008, unele banci importante nu pot scapa de fantomele trecutului, care au o putere atat de mare incat intuneca intreaga imagine a sistemului bancar.
Iar problemele bancilor in relatia cu clientii parca se inmultesc, in loc sa scada, intrucat asteptarile oamenilor sunt tot mai mari, mai ales in privinta imbunatatirii serviciilor si a utilizarii canalelor digitale, tendinte cu care unele banci par a nu reusi sa tina ritmul.
Unii bancheri traiesc cu impresia ca daca depozitele din sistemul bancar sunt in crestere, iar numarul creditelor s-a inmultit spectaculos in ultimii ani, aducandu-le un profit frumos, inseamna ca romanii au incredere in banci.
Increderea este o notiune prea gingasa pentru ca bancherii sa si-o poata aroga. In realitate, romanii apeleaza la banci nu pentru ca au incredere in ele ci pentru ca asa functioneaza lumea de azi: trebuie sa ai cont la banca pentru a putea face plati, pentru a primi bani si a-i pastra intr-un depozit, ai nevoie de un credit pentru a face o investitie.
Iar sumedenia de probleme pe care le au bancile in relatia cu clientii lor, subliniate des si de guvernatorul Mugur Isarescu, cum a facut si astazi, la IBR, sunt consecinta legii de baza a economiei de piata: concurenta slaba din domeniul bancar.
Guvernatorul Isarescu are falsa impresie ca problema bancherilor este cauzata de faptul ca nu sunt scoliti suficient de bine si ca sunt platiti prost.
El se plange ca bancile nu-si mai trimit angajatii la cursurile IBR. Facand abstractie de calitatea cursurilor IBR, intrebarea e: oare chiar crede Isarescu ca bancile nu vor sa-si pregateasca angajatii, iar acestia nu-si doresc salarii mai mari?
Isarescu ignora legea de baza a economiei de piata: doar concurenta duce la cresterea nivelului de pregatire al angajatilor si implicit la salarii mai mari.
Ne amintim ca in perioada de euforie dinaintea crizei, salariile cresteau de pe o zi pe alta, bancile isi furau angajatii iar salile de cursuri la IBR erau pline. Asta pentru ca numarul bancilor si al bancherilor era in crestere.
Acum, numarul bancilor continua sa scada. Anul acesta va mai disparea o banca (Banca Romaneasca) iar la anul probabil ca altele vor fi vandute.
Iar jucatorii noi sunt o rara-avis si destul de discreti: Alior Bank a fost singurul nou intrat pe piata in ultimii ani.
In schimb, mult mai efervescenta se dovedeste piata serviciilor financiare online, vezi cazul IFN-urilor care a acorda credite pe internet, a caror extindere este suficient de puternica pentru a determina BNR sa le supravegheze.
Aici este pericolul de care bancile clasice trebuie sa se teama in urmatorii ani.
Iar guvernatorul Isarescu ar trebui sa se preocupe mai degraba de cresterea competitiei pe piata bancara, decat de a le spune bancherilor ce au de facut. Pentru ca singura solutie pentru cresterea calitatii in orice domeniu este o competitie mai mare.
Bancile romanesti nu vor deveni niciodata mai bune daca nu stau cu frica de a-si pierde clientii. Dar unde sa se duca clientii bancilor romanesti daca numarul bancilor continua sa scada, desi bancarizarea este cea mai slaba din Europa?
Ultima speranta ramane digitalizarea, care poate ca va permite intrarea mai usoara pe piata bancara de noi firme care sa stimuleze competitia si cresterea calitatii serviciilor bancare.