7 Oct 2014 1 Comentarii
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, spune ca societatea trebuie sa inteleaga modul in care functioneaza bancile, si anume ca acestea nu dau credite din banii lor ci din fondurile celor care depun bani in banca, precum si din resursele investitorilor.
De aceea, atunci cand se discuta despre diverse costuri pe care bancile le-ar avea de suportat pentru creditele acordate, precum conversia din valuta in lei, trebuie avut in vedere impactul acestora asupra deponentilor si investitorilor, astfel incat acestia sa nu fie afectati foarte puternic si sa cauzeze falimentul bancii.
Mugur Isarescu: "Discutiile (despre conversia creditelor) trebuie sa fie mai aplicate, in sensul ca societatea sa inteleaga mai bine esenta fenomenului bancar. Banca face o mica alchimie. Nu ia banii depozitarului si-i baga undeva intr-un seif si-i pastreaza acolo, pentru ca in clipa aceea nu mai produc nimic: nici dobanda, nu-si acopera nici cheltuielile de functionare, nu-si acopera nici profitul pe care trebuie sa-l dea capitalistului, investitorului. Cine investeste intr-o banca daca nu primeste bani?
Si atunci ia banii respectivi si-i plaseaza, intra intr-o operatiune de risc pe care trebuie sa o calculeze foarte bine, sa lucreze cu riscurile, in care cauta sa obtina castiguri din care sa acopere toate aceste lucruri: sa-i dea si depozitarului sa-l multumeasca, sa-i dea o dobanda real pozitiva (mai mare decat inflatia), sa-i dea si actionarului o rata de profit, sa-si acopere si cheltuielile de functionare…"
totedati
6 Aug 2016
i??rescu e un mic mincinos pentru c? banca nu plaseaz? banii deponen?ilor în credite ci al?i bani, bani pe care BNR îi scoate din burt?, îi tip?re?te din pix sau ?i mai ?i sunt genera?i virtual, 100% electronic, cu costuri care practic ajung la 0,0000...01%, care îns? e adev?rat c? au o limit? ca volum maxim func?ie de cît e volumul banilor atra?i în depozite bancare. O leg?tur?, rela?ie, exist? îns? nu raportul dintre banii atra?i ?i banii da?i de banc? nu este de 1:1! Aici e ?mecheria pe care evit? s? o explice i??rescu! Iar împreun? cu tip?rirea ?i gestionarea 100% electronic? a banilor nu mai e justificat? nici m?car dobînda, pretinsul cost al p?str?rii fizice a banilor ?i al acoperirii riscurilor ?inerii lor la seif pentru c? banca nu are nici un motiv s? ?in? fizic banii mei la seif care nu mai sunt coco?ei de aur ci simple hîrtii iar la credite ar putea fi o dobînd? de 0% f?r? a produce pierderi b?ncii dac? i s-ar permite ca un procent din creditele acordate care au fost returnate s? fie preluate direct de banc? în contul serviciilor de creditare împreun? cu sc?derea corespunz?toare a sumei re?inute din masa monetar? disponibil? urm?toarei runde de credite. Actualul raport dintre creditele acordate ?i depozitele atrase de la popula?ie de 7:1 e destul de generos dac? toat? creditele ar fi rambursate integral ?i la timp ceea ce ar presupune un sistem bancar cu eficien?? maxim?, capabil de a filtra ?i refuza acordarea de credite atunci cînd datele economice nu sus?in preten?iile clientului, care evident c? tot timpul va pretinde c? are capacitatea de a rambursa integral creditul luat în intervalul de timp agreat cu banca din veniturile viitoare. Dac? clientul de bun? credin?? n-ar avea aceast? certitudine n-ar mai cere b?ncii banii. Astfel într-un viitor deloc utopic ?i spre stupoarea multora deloc îndep?rtat, s-ar putea implementa acum, dac? am avea bancheri cu creier nu doar cu diplome inutile, un sistem bancar mult mai echitabil, ceea ce cre?tinismul ne cere de atîta timp, s? nu mai cerem dobînd? la împrumuturi pentru c? e un lucru imoral ?i totu?i capitalist, orientat spre profit, p?strînd infla?ia moderat? ca principal motor al cre?terii economice controlate. B?ncile ar fi stimulate s? dea cît mai multe credite pentru c? dintr-un volum de credite mai mare cresc ?ansele ca suma re?inut? procentual de banc? în viitor s? creasc? ?i ea. B?ncile ar fi stimulate s? dea credite în mod responsabil pentru c? orice credit neperformant, nerambursat la timp ?i integral, scade volumul monetar din care banca î?i re?ine partea care i se cuvine. Dobînda zero anuleaz? orice riscuri introduse de sistemul bancar în neplata creditelor de c?tre clien?i, nu mai are nimeni scuze c? sistemul bancar e de vin?, r?spunderea cade integral pe clientul care nu a evaluat corect viabilitatea afacerii în care a investit banii lua?i pe credit. Sistemul bancar are ?anse ?i mai mari de a r?mîne proftabil eliminînd una din principalele riscuri actuale, faptul c? jocul cu dobînzile ?i executarea silit? a datornicilor îi transform? în b?ie?ii r?i de cartier, pu?i pe jaf ?i c?m?t?rie. Nu banca trebuie obligat? s? distrug? afaceri ci clientul e cel care trebuie s? î?i fac? singur ordine în gospod?rie. B?ncile n-ar mai fi stimulate s? refuze rambursarea anticipat? a creditelor ?i chiar s? penalizeze clien?ii pentru o astfel de performan??, o chestie extrem de jenant? care din perspectiva clientului e imposibil de justificat! Dimpotriv? în noul sistem bancar rambursarea anticipat? ar fi un lucru bun pentru c? ar cre?te masa monetar? din care banca î?i poate re?ine procentul care i se cuvine ?i ar cre?te si masa monetar? disponibil? pentru viitoarele credite. Iar din punctul de vedere al sistemului economic cu cît creditele ar fi rambursate mai repede cu atît scade riscul cre?terii ratei infla?iei pentru c? un credit rambursat la timp sau mai devreme înseamn? c? scopul investi?iei a fost atins, afacerea s-a dovedit profitabil?, pariul b?ncii ?i al clientului este unul cî?tig?tor iar asta e cea mai sigur? dovad? c? infla?ia e ?inut? sub control. Mai r?mîne un singur risc real, gestionarea responsabil? a ratei infla?iei, care va avea un risc mai mare de a sc?pa de sub control decît în vechiul sistem bancar. Risc care consider c? poate fi ?inut sub control cît timp ne p?str?m moneda na?ional? ?i avem instrumentul ratei de schimb vizavi de celelalte valute, ca un fel de ancor? la realitate, la competitivitatea economic? global?, real?, ?i cît timp nu e musai s? dai credite în raport de 1:7, dac? e nevoie BNR poate umbla în timp real la acest raport pîn? la valori supraunitare dac? e nevoie pentru a controla infla?ia. Altfel spus sistemul bancar trebuie penalizat cînd infla?ia scap? de sub control cu restric?ii mai mari sau mai mici vizavi de volumul permis de credite pentru c? creditarea e principalul factor de risc care duce la cre?terea infla?iei. Restric?ii ?i penaliz?ri care nu e obligatoriu s? fie globale, func?ie de performan?e pot fi personalizate pentru fiecare banc? în parte. Iar performan?a unei b?nci ar trebui s? se m?soare într-un singur fel din perspectiva BNR, raportul dintre volumul de credite date ?i volumul de credite rambursate de c?tre clien?i, nu profitul b?ncii în care pot fi ad?ugate ?i alte surse de venituri, sume recuperate din execut?ri silite ale garan?iilor bancare, sumele atrase din pre?uri mai mari pentru diverse servicii bancare altele decît creditarea economiei na?ionale pentru c? o banc? într-o economie globalizat? evident c? are dreptul ?i poate opera ?i pe pia?a interna?ional? nu doar cea local?. O utopie? Nu, se poate introduce acum. Singurul lucru care împiedic? o astfel de revolu?ie bancar? na?ional? sunt diplomele inutile care atîrn? de gîtul bancherilor, ca ni?te pietre de moar?. A?a le v?d eu, nu sunt deloc dovezi ale excelen?ei intelectuale cu care s? te mîndre?ti cît timp singurul lor efect dovedit în timp e conformismul ?i gîndirea de tip maimu??-papagal adic? facem ?i noi ca restul lumii ?i sper?m c? vom reu?i s? îi prindem din urm? alergînd la fel, cu aceea?i vitez?, ei la mare distan?? de noi înc? din momentul în care s-a dat startul.