1 May 2016 0 Comentarii
Legea Piperea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, singura de acest fel din Europa, a fost promulgata astazi de catre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis si publicata in Monitorul Oficial, urmand a intra in vigoare dupa 15 zile, adica din 13 mai.
Presedintele a declarat ca a decis sa promulge legea scrisa de avocatul Gheorghe Piperea si promovata de parlamentarii PNL, pentru ca "acum este in regula", cu toate ca Asociatia Romana a Bancilor (ARB) i-ar trimis o scrisoare in care-i recomanda sa o atace la Curtea Constitutionala. (vezi aici detalii)
Totusi, Iohannis a avut o contributie importanta la modificarea legii privind darea in plata, dupa ce a retrimis prima forma spre reexaminare la Parlament, ulterior aceasta suferind cateva modificari importante, precum excluderea progamului Prima Casa si includerea unor conditii pentru beneficiarii legii: creditul trebuie sa fie de maxim 250.000 de euro iar imobilul dat in plata sa aiba ca destinatie o locuinta.
Bancherii nu sunt de acord insa cu forma finala a legii, ei considerand ca aceasta incalca normele europene si cele romanesti, in principal prin faptul ca se aplica retroactiv, adica si creditelor in derulare, nu doar celor acordate dupa intrarea in vigoare a legii.
De altfel, bancherii au avertizat ca daca institutiile abilitate nu vor contesta legea la Curtea Constitutionala, o vor face bancile, prin intermediul instantelor de judecata.
Pe de alta parte, bancherii, dar si BNR, au avertizat ca legea incalca principiile de baza ale functionarii bancilor, precum si cele contractuale.
De asemenea, bancherii si BNR au declarat ca legea va afecta activitatea de acordare a creditelor ipotecare standard, intrucat bancile vor solicita un avans mai mare pentru un obtinerea unui nou credit, precum si dobanzi mai mari, pentru a-si acoperi riscurile mai ridicate introduse de noua lege.
De altfel, legea a fost obiectul unor critici aspre din partea tuturor autoritatilor europene si internationale, precum Banca Centrala Europeana, FMI sau Comisia Europeana, dar si cele interne, printre care Consiliul Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a explicat de ce legea privind darea in plata are doua probleme de fond: retroactivitatea si schimbarea obiectului prestatiei unui contract, fara vointa partilor. (vezi aici detalii)
Ultima si poate cel mai sever avertisment a venit de la comisarii europeni Hill si Mosovici, intr-o scrisoare adresata ministrului Finantelor, Anca Dragu. Reprezentantii Comisiei Europene au declarat ulterior, pentru Bancherul.ro: "Daca legea privind darea in plata va fi aplicata (dupa promulgarea de catre Presedintele Romaniei), Comisia Europeana o va analiza mai atent si va decide care este cea mai potrivita masura ce trebuie luata in vederea rezolvarii problemelor ridicate, inclusiv initierea procedurii de infringement". (vezi aici detalii)
Care sunt obiectiile bancilor
Dupa promulgarea legii de catre presedinte, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a publicat urmatoarea declaratie:
“Promulgarea de legi este unul din prerogativele Presedintelui Romaniei. Cu toate acestea, CPBR isi exprima dezamagirea pentru faptul ca Presedintele Romaniei nu solicitat verificarea constitutionalitatii acestei legi la Curtea Constitutionala a Romaniei, CPBR mentinandu-si opinia ca legea contine elemente de neconstitutionalitate.
Consideram ca promulgarea legii in aceasta forma este regretabila cu atat mai mult cu cat inclusiv autoritati internationale relevante, precum Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International si-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi si a consecintelor pe care le produce, inclusiv prin lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri si a climatului investitional din Romania.
