BNR si-a atins tinta de inflatie de 5% si datorita legumelor si fructelor

Codrul e frate cu romanul, se spune, insa pentru BNR fructele si legumele au fost de cel mai mare ajutor. “Legumele si fructele” au poposit astazi pe buzele guverantorului BNR aproape la fel de des precum termeni ca “inflatie” sau “dobanzi”. Pentru ca, alaturi de restrictiile monetare si fiscale ale BNR, prabusirea pretului la legume a avut un cuvant important in atingerea tintei de inflatie de 5%, ba chiar sub 5%, la sfarsitul acestui an. “Putem spune si ca am avut noroc anul acesta, cu o productie agricola buna si ca anul trecut, din cauza inundatiilor, nu am avut noroc si de aceea nu ne-am atins tinta”, a spus Isarescu. Ajutor nepretuit, pentru ca, dupa cum a spus Isarescu, “anul 2006 ramane in istorie ca anul in care ne-am apropiat de inflatia europeana”.

“Nu ne-a ajutat neaparat cresterea productiei agricole din acest an ci faptul ca pretul legumelor si fructelor s-a prabusit chiar, ca urmare a ofertei mari”, a precizat Isarescu.

El a mai precizat ca la scaderea preturilor a contribuit si intetirea concurentei din sectorul comercial. “Aparitia numeroaselor supermarket-uri urma sa-si spuna cuvantul, mai devreme sau mai tarziu”, a adaugat Isarescu.

Norocul va parasi din nou Banca Nationala la inceputul anului viitor, cand se prognozeaza cresteri importante de preturi si, in consecinta, o revenire a inflatiei.

Astfel ca scumpirile de anul viitor a determinat BNR sa anticipeze o crestere a inflatiei incepand cu semestrul II din 2007, din nou spre 5%, dupa care aceasta va reveni aproape de 4% la sfarsitul anului viitor. "La sfarsitul acestui an vom avea o inflatie de pana in 5%", a adaugat Isarescu.

Raportul asupra inflatiei prezentat de guvernatorul Mugur Isarescu

Evolutia inflatiei

􀂾 Accelerare a procesului dezinflationist in trimestrul III 2006: rata anuala
a inflatiei de 5,5 la suta in septembrie 2006, cu 1,6 puncte procentuale
sub nivelul din iunie 2006 si cu 1 punct procentual sub nivelul prognozat

􀂉 Octombrie: rata anuala a inflatiei de 4,8 la suta

􀂾 Scadere de proportii a dinamicii preturilor volatile- fructe, legume, oua, combustibili-
(de la 11 la suta
in iunie 2006 la 3,1 la suta in septembrie 2006), trimestrul III 2006
fiind primul de la adoptarea tintirii directe a inflatiei la sfarsitul caruia
ritmul anual al preturilor volatile se situeaza sub cel agregat

􀂉 Octombrie: in premiera, deflatie in termeni anuali pe acest segment (-0,6 la suta)

􀂾 Scadere continua a inflatiei anuale CORE2 ajustate cu influenta taxei
pe viciu (de la 3,7 la suta in iunie 2006 la 3,3 la suta in septembrie 2006)

􀂉 Octombrie: mentinerea traiectoriei descendente a ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustate (3 la suta)

􀂾 Reducere usoara in trimestrul III 2006 a variatiei anuale a preturilor
administrate (de la 10,1 la suta in iunie 2006 la 9,5 la suta in septembrie
2006)

􀂉 Octombrie: variatie lunara de +0,1 la suta

Determinanti ai dezinflatiei

􀂾 Restrictivitatea politicii monetare si a politicii fiscale
pe parcursul anului 2006, reflectata de traiectoria
continuu descendenta a CORE2 ajustat

􀂉 Mentinerea nivelului ratei nominale a dobanzii in conditiile inscrierii ratei
inflatiei pe un trend descrescator sporeste restrictivitatea in termeni reali
a conditiilor monetare

􀂾 Ajustarile moderate ale preturilor administrate: crestere
cumulata de 6 la suta in perioada ian.-sept. 2006,
fata de 10,5 la suta in perioada similara a anului 2005;
stagnare in octombrie

􀂉 Atingerea tintei de inflatie pentru anul 2006 nu va fi periclitata de
majorarea pretului gazelor naturale in noiembrie si a pretului energiei
electrice in decembrie

Conjunctura favorabila:

􀂉 An agricol bun
● Ritmul anual de crestere a preturilor produselor alimentare
a scazut semnificativ, ponderea lor mare in IPC
(40,7 la suta) explicand impactul substantial al acestora
la nivel agregat
● Incepand cu februarie 2006, ratele lunare la grupa
“legume, fructe, oua” (LFO) au fost persistent negative
(cu exceptia lunii mai), deflatia depasind asteptarile
– Dinamica preturilor la LFO explica 1pp din diferenta dintre
proiectia curenta a inflatiei dec. 2006/dec. 2005 (4,7 la suta)
si proiectia anterioara (6,1 la suta)

􀂉 Scaderea pretului petrolului pe pietele internationale

Reducerea anticipatiilor inflationiste

􀂉 Anticipatiile inflationiste, care anterior reprezentau
un factor de franare a dezinflatiei, au inregistrat
o inversare de trend in trimestrul III, evolutia lor curenta
sustinand reducerea inflatiei

􀂾 Intensificarea concurentei in comertul
cu amanuntul

􀂉 Expansiunea supermarketurilor si a hypermarketurilor:
puterea sporita de negociere a contribuit la limitarea
presiunilor de crestere a preturilor

Riscuri asociate proiectiei

􀂾 Posibilitatea unei relaxari mai ample a politicii fiscale,
mai ales in eventualitatea organizarii de alegeri in orizontul
de prognoza
􀂾 Cresterea intr-un ritm superior celui proiectat a castigurilor
salariale atat in sectorul public, cat si in cel privat
􀂾 Cresterea la niveluri nesustenabile a deficitului de cont
curent, a carui eventuala corectare ar reinflama ritmul
de crestere a preturilor
􀂾 Incertitudini privind:
􀂉 Amploarea si calendarul ajustarilor de preturi administrate
􀂉 Procesul de aliniere a impozitelor indirecte la nivelurile prevazute
in acordurile incheiate cu UE
􀂉 Evolutia preturilor volatile ale marfurilor alimentare

Hotararile Consiliului de administratie al BNR

􀂾 Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara
la nivelul de 8,75 la suta pe an
􀂾 Eliminarea limitei impuse institutiilor de credit
privind gradul de concentrare a expunerilor
din creditele in valuta (Norma 11/2005) incepand
cu data de 1 ianuarie 2007
􀂾 Continuarea exercitarii unui control ferm al
lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul
operatiunilor de piata

Orientari ale politicii monetare
in anii 2007 si 2008

􀂾 Reducerea inflatiei trebuie sa fie continua, de durata si sa beneficieze de sprijinul
activ al tuturor politicilor economice
􀂾 ├×intele pentru anii 2007 si 2008 pot fi atinse chiar in conditiile unui climat
inflationist dificil; presiunile inflationiste cunoscute si riscul aparitiei de socuri
asupra preturilor agregate s-au reflectat totusi in configurarea unei tinte
mai putin ambitioase in 2008
􀂉 Chiar daca si anul 2007 va fi un an agricol bun, supraperformanta din anul curent va genera
un efect de baza care poate ingreuna atingerea tintei
􀂉 Ajustarile de preturi administrate vor continua sa genereze presiuni inflationiste
􀂾 Rata dobanzii va avea o importanta mai mare in instrumentarul politicii monetare
􀂉 Masurile de limitare a creditului in valuta au avut efectul urmarit, ponderea creditului in valuta
in total credit neguvernamental diminuandu-se semnificativ (de la 59 la suta in septembrie 2005
la 46,9 in septembrie 2006), ceea ce permite o eficacitate sporita a ratei dobanzii, in conditiile
cresterii intermedierii financiare

Vasile COMAN

Alte stiri

0 comentarii

Posteaza un comentariu