15 Nov 2006 0 Comentarii

Sinteza raportului asupra inflatiei publicat de BNR in noiembrie 2006:

In trimestrul III 2006 ritmul dezinflatiei s-a accelerat sensibil, rata anuala a inflatiei coborand in luna septembrie la 5,48 la suta.

Scaderea ratei anuale a inflatiei cu 1,63 puncte procentuale sub nivelul din luna iunie si cu un punct procentual sub valoarea proiectata anterior (Raportul asupra inflatiei din august 2006) s-a datorat in principal incetinirii peste asteptari a cresterii preturilor volatile, precum si relativei reduceri a dinamicii preturilor administrate.

La decelerarea inflatiei a contribuit si componenta sa de baza (corectata cu influenta taxelor indirecte), a carei rata anuala s-a redus datorita manifestarii efectelor favorabile induse de caracterul restrictiv al politicilor monetara si fiscala, inclusiv asupra anticipatiilor inflationiste, dar si pe fondul intensificarii concurentei pe piata cu
amanuntul asociata inceperii manifestarii unui raspuns mai elastic al ofertei agregate.

Actiunea acestor factori a fost confirmata de rezultatul inregistrat in luna octombrie 2006, rata anuala a inflatiei coborand in continuare la nivelul de 4,8 la suta.
Potentialul inflationist al cererii a continuat sa fie insa ridicat, in conditiile in care in trimestrul II 2006 cresterea economica a continuat sa se accelereze (ritm anual de crestere de 7,8 la suta, fata de 6,9 la suta in trimestrul I 2006), iar nivelul PIB s-a mentinut superior celui potential, in pofida revizuirii ascendente a nivelului celui din urma. Desi motorul expansiunii economice a fost consumul populatiei (+12,7 la suta) – alimentat in special de ritmul inalt de crestere a salariilor si a imprumuturilor bancare si nebancare – acesta a inceput sa fie suplimentat de o maniera sustenabila de cresterea similara ca ritm a formarii brute de capital fix (+12,2 la suta), de natura sa sporeasca nivelul ofertei agregate in viitor.

In acest context, la inceputul trimestrului III restrictivitatea politicii monetare a fost accentuata prin implementarea tandemului de masuri adoptate de CA al BNR la finele lunii iunie, constand in cresterea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara si majorarea cu 4 puncte procentuale a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor in lei cu scadenta de pana la doi ani.

Pe parcursul lunilor iulie-septembrie, rata dobanzii de politica monetara a fost mentinuta la nivelul de 8,75 la suta, aceasta decizie proactiva a CA al BNR fiind justificata in primul rand de anticiparea unei scaderi a ratei anuale a inflatiei sub nivelul proiectat pentru sfarsitul anului curent; gradul de restrictivitate a conditiilor monetare imprimat de cresterea in termeni reali a ratei dobanzii de politica monetara a BNR – produsa pe fondul accelerarii in acest interval a dezinflatiei – a sporit sensibil, fiind doar temporar atenuat de usoara depreciere in termeni reali, fata de trimestrul anterior, inregistrata de leu in raport cu euro. Un alt argument al deciziei privind politica ratei dobanzii l-a constituit decalajul de timp necesar transmiterii depline in economie a efectului masurilor de politica monetara adoptate anterior, CA al BNR considerand necesara realizarea unei monitorizari atente a tuturor evolutiilor economice, implicit a efectelor actiunilor sale recente, care sa-i permita sa sesizeze prompt indiciile unei eventuale cresteri sensibile a presiunilor inflationiste ale cererii, de natura sa reclame o recalibrare a parametrilor politicii monetare.

De-a lungul perioadei de referinta, BNR a continuat sa exercite un control ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara, sterilizand consecvent excedentul de lichiditate prin intermediul operatiunilor sale de piata.

Scenariul de baza al actualei prognoze a evolutiilor macroeconomice pe termen mediu pune in evidenta o ameliorare a perspectivelor inflatiei in prima parte a orizontului de proiectie, rata anuala proiectata a inflatiei coborand in decembrie 2006 sub punctul central al tintei de inflatie, respectiv in jurul nivelului de 4,7 la suta; revizuirea substantiala in sens descendent (cu aproximativ 1,4 puncte procentuale) fata de proiectia precedenta a nivelului prognozat al ratei inflatiei pentru finele acestui an se datoreaza in principal incorporarii efectului favorabil al scaderii ample inregistrate de dinamica
preturilor volatile ale produselor alimentare la mijlocul anului 2006. Relativa ameliorare pe parcursul semestrului II 2006 a anticipatiilor inflationiste va contribui la plasarea traiectoriei dezinflatiei de-a lungul primelor trei trimestre ale anului 2007 sub nivelul proiectat anterior.

In schimb, in a doua parte a orizontului de proiectie rata anuala a inflatiei va inregistra valori superioare celor din prognoza precedenta, in conditiile manifestarii actiunii unor factori adversi.
Acestia includ presiuni mai mari si mai durabile exercitate de cresterea relativa a excedentului de cerere in primele trei trimestre ale orizontului de proiectie – inclusiv ca urmare a relaxarii politicii fiscale – dar si un impact amplificat al ajustarii de preturi administrate si a unor impozite indirecte.
In conditiile ameliorarii anticipatiilor inflationiste, rata anuala a inflatiei CORE2 va inregistra de-a lungul celei mai mari parti a orizontului de proiectie valori mai scazute fata de cele prognozate in Raportul asupra inflatiei din august 2006. Decelerarea inflatiei CORE2 va fi sustinuta si de scaderea treptata a deviatiei PIB sub impactul unor conditii monetare ce raman restrictive, aceasta urmand sa devina negativa incepand cu trimestrul III 2007. Rata anuala a inflatiei de baza va resimti, la randul ei, influenta majorarii accizelor aplicate produselor din tutun, traiectoria sa descendenta urmand sa
consemneze o inversare temporara la mijlocul anului 2008.

Balanta riscurilor si incertitudinilor asociate actualei proiectii a evolutiilor macroeconomice continua sa fie dominata de factorii care ar putea incetini dezinflatia. In consecventa cu Raportul precedent, unul din riscurile majore il constituie posibila atingere in 2007 a unui grad de relaxare a politicii fiscale superior celui previzionat, care ar genera presiuni inflationiste mai mari din partea cererii agregate.
Accentuarea caracterului expansionist al politicii fiscale ar putea decurge atat dintr-o depasire a nivelului proiectat al deficitului fiscal ca urmare a nerealizarii volumului programat de venituri
bugetare, cat si dintr-o reorientare catre consum a unor cheltuieli destinate prin program realizarii de investitii publice. Presiunile inflationiste ale cererii, dar si cele antrenate prin intermediul costurilor, ar putea fi alimentate suplimentar in 2007 de potentiala crestere – peste ritmurile proiectate – a castigurilor salariale, atat in sectorul public, cat si in cel privat. Acest risc este amplificat de tendinta de sporire a gradului de incordare a pietei muncii, manifestata recent, in special pe segmentul fortei de munca calificate.

Magnitudinea cu care s-ar materializa aceste doua scenarii de risc ar putea creste in
eventualitatea organizarii de alegeri anticipate in cadrul orizontului de proiectie. Pe langa amplificarea presiunilor inflationiste, dinamizarea excesiva a cererii interne ar putea provoca o crestere la niveluri nesustenabile a deficitului de cont curent, a carui eventuala corectare ar reinflama ritmul de crestere a preturilor si/sau ar creste pe termen mediu costul dezinflatiei exprimat in termenii cresterii economice.

Riscul abaterii evolutiei ratei inflatiei de la traiectoria proiectata este sporit de incertitudinile privind magnitudinea si calendarul ajustarilor de preturi administrate, procesul de aliniere a impozitelor indirecte la nivelurile prevazute in acordurile incheiate cu UE, precum si evolutia preturilor volatile ale marfurilor alimentare.

Analizarea ipotezelor si rezultatelor proiectiei
actualizate a evolutiilor macroeconomice a pus in
evidenta intensificarea in trimestrele urmatoare a
actiunii unor factori potential generatori de inflatie,
atat pe partea cererii, cat si a ofertei; aceasta
sporeste gradul de dificultate a atingerii tintelor de
inflatie pe termen mediu asumate de BNR.
Din aceasta perspectiva, CA al BNR este preocupat
de riscurile inflationiste majore induse atat de
cresterea pe termen scurt a nivelului proiectat al
excedentului de cerere – in principal ca efect al
relaxarii preconizate a politicii fiscale – cat si de
continuarea operarii de-a lungul orizontului
proiectiei a unor ample ajustari de preturi
administrate si cresteri ale unor impozite indirecte.
In acest context, CA al BNR a decis sa mentina
rata dobanzii de politica monetara la nivelul de
8,75 la suta si sa continue sa exercite un control
ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara.
De asemenea, CA al BNR a hotarat sa mentina pe o
durata mai indelungata caracterul restrictiv al
politicii monetare, inclusiv in perspectiva
contracararii unor relaxari neprogramate ale
politicilor fiscala si salariala. Totodata, CA al
BNR a considerat ca este necesara continuarea monitorizarii atente a evolutiei creditului
neguvernamental si a preturilor unor categorii largi de active, astfel incat sa poata fi sesizate si
contracarate prompt prin actiuni de politica monetara potentialele evolutii ce ar genera riscuri din perspectiva dezinflatiei.