14 Dec 2016 0 Comentarii

BNR a eliminat din raportul privind stabilitatea financiara, prezentat astazi, riscul sever sistemic cauzat de cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar, introdus in premiera in luna aprilie din acest an, dupa adoprarea legii privind darea in plata, riscul legislativ fiind considerat acum un risc sistemic ridicat, dar cu o tendinta in scadere.

De asemenea, al doilea mare risc la adresa stabilitatii financiare identificat la inceputul anului, si anume politicile fiscale prociclice, considerate atunci un risc sistemic ridicat in crestere, a devenit acum un risc moderat, redenumit „incertitudini privind constructia bugetara”.

Motivul: deficitul bugetar este mult mai mic (0,17% in octombrie) decat cel anticipat la inceputul anului, de aproape 3%.

In aceste conditii, cel mai ridicat risc ramane cel al “deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente, generat de incertitudinile privind cresterea economica la nivel global, starea sistemului financiar international si accentuarea tensiunilor politice”.

In cazul materializarii acestui risc, cu alte cuvinte daca nivelul investitiilor straine va scadea considerabil, va aparea un alt risc, cel asociat stocului de credite in valuta, ca urmare a cresterii cursului de schimb, care determina majorarea ratelor la creditele in valuta, cele mai multe in euro.

In concluzie, fata de cele opt riscuri din raportul din aprilie, dintre care trei riscuri ridicate cu tendinta de crestere plus unul sever, in raportul din aprilie au mai ramas doar cinci, dintre care doar un risc ridicat cu tendinta de crestere. 

De ce legea privind darea in plata nu mai precizat risc sistemic sever

Liviu Voinea, viceguvenatorul BNR care a prezentat raportul stabilitatii financiare, a precizat ca riscurile induse de legea darii in plata, precum si de cea de conversie a creditelor in franci elvetieni, s-au redus semnificativ, dupa decizia Curtii Constitutionale de a admite in parte contestatiile bancilor si de a modifica legea, in sensul ca darea in plata sa fie decisa doar de o instanta de judecata.

Practic acum bancile nu vor mai fi nevoite sa-si asume pierderi potentiale pentru toate creditele imobiliare, indiferent daca detinatorii acestora decid sau nu sa dea in plata casa ipotecata, cum erau obligate inainte de modificarea legii de catre Curtea Constitutionala, ci doar pentru fiecare caz in parte, dupa ce o instanta emite o decizie definitiva privind darea in plata.

Intrebat, de Bancherul.ro, de ce a fost scos riscul sistemic sever din raportul de stabilitate financiara, Liviu Voinea a raspuns:

„Evaluarea privind riscul sever a fost facuta la acel moment, aprilie 2016, cand una dintre legi (darea in plata) urma sa fie adoptata, iar cealalta (conversia creditelor in CHF) isi urma parcursul legislativ. Intre timp acest risc s-a materializat in parte, pentru ca prima lege a fost adoptata, iar cealalta de asemenea adoptata, dar nu a fost inca promulgata. De asemenea, o parte dintre amendamentele propuse de BNR la legea darii in plata au fost adoptate de Parlament. Ca urmare s-a ingustat sfera de aplicabilitate a legii, potrivit regulamentelor europene, daca aceste legi nu sunt amendate, ma refer in special la darea in plata, de Curtea Constitutionala, cum s-a si intamplat, insa asteptam motivarea Curtii. De aceea, acest risc este in continuare prezent, dar de o intensitate mai scazuta.

Dar din ceea ce s-a comunicat public, ideea principala este ca, asa cum am inteles-o noi, darea in plata trebuie sa aiba loc de la caz la caz, si anume in situatii exceptionale pe care le identifica ca atare o instanta. Asta inseamna, din punct de vedere a unui banci, chiar daca va avea aceleasi pierderi, presupunand ca acelasi numar de debitori vor apela la darea in plata, acele pierderi vor trebui recunoscute numai la momentul unei decizii finale a unei instante, nu la momentul T 0 al aplicarii legii. Deci aceasta diferenta de abordare, in urma deciziei Curtii Constitutionale, face ca acelasi nivel al pierderilor sa nu mai apara dintr-o data ci sa fie esalonat. Ca urmare, inclusiv impactul asupra necesarului de capital, de provizioane, este esalonat. Ca urmare, impactul este mai mic.

In acelasi timp, repet, BNR in permanenta a sustinut necesitatea rezolvarii cazurilor sociale, pentru cei care nu mai pot sa plateasca, si apreciem ca decizia Curtii Constitutionale vine in aceeasi directie, de a identifica exact care au fost acele cazuri in care au aparut circumstante exceptionale. Dar trebuie desigur sa ateptam in continuare motivarea Curtii Constitutionale.

Vedeti in viitor potentiale noi riscuri care sa readuca acest risc sever?

Liviu Voinea: Este prea devreme sa ne pronuntam acum. El (riscul legislativ) a ramas in cadrul riscurilor dar, repet, la o intensitate mai mica, intrucat procesul legislativ pe aceste doua legi este in derulare, intrucat sunt contestatii la Curtea Constitutionala in ambele cazuri.

Voinea a precizat, de altfel, ca BNR a intarziat publicarea raportului privind stabilitatea financiara intrucat „am considerat oportun sa asteptam decizia Curtii Constitutionale in privinta uneia dintre cele doua legi, cea privind darea in plata”.

In raportul de stabilitate financiara, BNR a precizat ca a efectuat teste de stres la nivelul bancilor, din care rezulta ca in urma aplicarii legii darii in plata in forma adoptata, solvabilitatea sistemului bancar ar scadea cu 5 puncte procentuale, de la 19,6% in decembrie 2015 la 14,3% 2016.

L-am intrebat pe Liviu Voinea daca BNR a facut teste de stres si in privinta impactului legii privind conversia creditelor in franci.

Liviu Voinea: „Scenariul adevers a fost la legea darii in plata, pentru ca la momentul respectiv nu a fost adoptata legea conversiei si nici in prezent nu este promulgata. Probabil o vom considera in scenariul testului de stres urmator, intrucat noi efectuam regulat astfel de teste de stres. Oricum impactul este mai scazut decat in cazul darii in plata, pentru ca ne referim la un portofoliu de credite mai mic, doar creditele in franci, fata de toate creditele ipotecare.”