Ghiseul Bancar

Interviu cu Oana Petrescu, noul presedinte executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR)

Oana Petrescu, partener la fima de consultanta Deloitte si fost vicepresedinte al BCR, a preluat functia de presedinte executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), o asociatie complementara Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) infiintata anul trecut la initiativa sefului Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

Ce a determinat-o pe Oana Petrescu sa se inhame la aceasta noua misiune, intr-un moment foarte delicat pentru bancile romanesti, hulite de catre toata lumea, de la simpli clienti la politicieni si avocati, fie pentru comisioane mari si abuzive, fie pentru creditele in franci elvetieni sau executarile silite?

Trebuie sa ai ceva curaj, mai ales ca femeie, sa accepti sa intri intr-o astfel de batalie, ce pare inca departe de a se sfarsi.

Sa vedem insa ce ne raspunde Oana Petrescu la intrebari precum cine si ce a determinat-o sa preia o astfel de functie si care sunt obiectivele sale la CPBR.

- Ce si cine a determinat-o pe Oana Petrescu sa preia aceasta functie de presedinte executiv al CPBR?

Oana Petrescu: Daca vorbim despre ce m-a determinat sa ma implic in activitatea CPBR, motivele sunt foarte diverse - atat de natura personala cat si profesionala. In general, toti ne dorim sa facem lucruri folositoare si pe care le putem face bine. In ceea ce ma priveste, ingrijorarea mea privind evolutia economiei si societatii romanesti si dorinta ca fetele mele sa aiba un viitor in aceasta tara, intelegerea atat a rolului hotarator pe care bancile il au si il pot avea in procesul de creare a bunastarii cat si a limitarilor acestora in contextul actual, ingrijorarea privind deteriorarea cadrului institutional al tarii - toate acestea sunt motivatii importante.

In plus, faptul ca sunt intr-o etapa a vietii mele profesionale in care pot sa fac acest lucru, impreuna cu avantajul ca experienta mea combinata de bancher si consultant se dovedeste a fi foarte relevanta in acest context, au facut ca decizia sa fie foarte usoara.

Daca insa vorbim despre cine a determinat aceasta decizie, este vorba in principal despre presedintii bancilor membre ale CPBR. Onestitatea cu care acestia isi asuma limitarile istorice si actuale ale profesiei - atat la nivel personal cat si al bancilor pe care le reprezinta - si hotararea lor de a imbunatati semnificativ relatia bancilor cu clientii lor - si contributia acestora la dezvoltarea economica si institutionala a tarii - au fost si sunt argumente foarte convingatoare pentru mine in contextul de viata pe care vi l-am descris. In plus, sprijinul pe care l-am simtit atat din partea conducerii BNR si ARB, cat si din mediul politic, al sindicatelor si al asociatiilor de consumatori, ma fac sa cred ca actualul context este prielnic unor actiuni comune in acest sens.

- Veti schimba ceva in modul de actiune si de comunicare a CPBR de acum inainte, la aproape un an de la aparitia organizatiei?

Oana Petrescu: CPBR este o organizatie tanara, ale carei obiective si prioritati, desi definite, trec prin diferite faze de evaluare si implementare. CPBR are un numar de proiecte la care reprezentantii celor sase banci au lucrat in perioada care a trecut de la infiintarea sa, toate concentrate pe agenda sa patronala de promovare si sustinere a intereselor economice, juridice si sociale ale membrilor lor, pe cei patru piloni prioritari: imbunatatirea relatiilor de munca si a dialogului social, educatia si protectia reala a consumatorilor, cresterea contributiei la dezvoltarea economica a tarii si eficientizarea activitatii.

Fiind o organizatie patronala, CPBR isi doreste sa activeze si sa intareasca cadrul institutional al dialogului social tripartit intre guvern, patronate si sindicate, si al functionarii CES-ului (Consiliul Economic si Social) - pe care il vedem ca o conditie esentiala pentru asigurarea coerentei legislative si executive in domenii esentiale pentru viitorul Romaniei cum ar fi politicile economice, financiare si fiscale, relatiile de munca, protectia sociala si politicile salariale, precum si politicile in domeniul sanatatii, educatiei, cercetarii si culturii. De aceea, proiecte precum infiintarea impreuna cu ALB a Federatiei Serviciilor Financiare din Romania si participarea la consultarile privind amendarea Codului Muncii si al legii dialogului social au reprezentat prioritatile CPBR in ceea ce priveste agenda de dialog social.

In ceea ce priveste agenda consumatorului, trebuie sa recunoastem ca prolificitatea electorala a legislatorului a obligat CPBR la o atitudine reactiva - atat in ceea ce priveste initiativele ANPC privind afisarea comisioanele si conversia creditelor, cat si in ceea ce priveste legea insolventei persoanelor fizice sau implementarea directivei privind creditul ipotecar.

In toate aceste cazuri, intelegem si salutam asemenea initiative, dar ne-am dori ca ele sa ajunga pe agenda parlamentului intr-o forma in care sa serveasca cu adevarat scopului pentru care au fost gandite si sa asigure o protectie reala si un tratament corect tuturor participantilor la piata. In acest sens, CPBR va continua sa prezinte pozitia bancilor membre atunci cand este solicitata sau cand identificam probleme reale, cu precizarea ca pana acum aceste demersuri s-au dovedit neasteptat de anevoioase - cu consecinte negative atat asupra calitatii solutiei administrative, cat si a claritatii textului de lege.

Personal insa, cred ca organizarea unei consultari extinse cu toti partenerii sociali, redactarea cu responsabilitate a studiului de impact si consultarea efectiva (nu doar formala) a CES si a celorlalte institutii ale statului (Consiliul Concurentei, ministere de resort etc.) in toate proiectele de legi din sfera lor de competenta - inainte de inaintarea unui text de lege pe agenda Parlamentului - reprezinta o cale mai eficienta pentru o decizie mai buna pe termen lung. De aceea, eforturile CPBR se vor concentra cu precadere in sfera identificarii si prioritizarii proiectelor de importanta strategica si imbunatatirii cadrului institutional al luarii deciziei, continuand colaborarea cu ARB in ceea pe priveste aspectele tehnice.

In rest, noi ne dorim rezultate, nu neaparat proiecte demne de retinut. Ne dorim ca in urma actiunilor noastre, bancile sa isi poata creste contributia la dezvoltarea economica si sociala a tarii si pe aceste baze sa redevina profitabile si atractive pentru capitalurile domestice si straine - si astfel sa-si poata multiplica din nou contributia - creand crestere economica sustenabila, bunastare si, implicit, randamente atractive pentru actionari.

- Cum vede Oana Petrescu restabilirea increderii in banci?

Oana Petrescu: Increderea nu este un sentiment unilateral, de obicei este bidirectionala, este o relatie intre parti, care determina comportamentul amandurora. Din pacate asistam la o pierdere generalizata de incredere in societatea romaneasca - oamenii si-au pierdut increderea nu doar in banci, ci si in politica, in scoala, in biserica... In acelasi timp, pe fondul unor valori incerte si a cresterii comportamentului infractional la nivel economic, bancile la randul lor si-au pierdut si ele increderea in unii clienti, cu impact direct asupra apetitului de risc al acestora si consecinte dezastruoase asupra economiei.