Se schimba legea bancilor pentru locuinte: prima de stat va trebui justificata pentru investitii locative

Se schimba legea bancilor pentru locuinte: prima de stat va trebui justificata pentru investitii locative

Cruciada copiilor s-a destramat, spune legenda, cand apele Mediteranei nu s-au despartit, cum sperau ei, pentru a ajunge la Ierusalim in scopul crestinarii musulmanilor, calatoria lor puerila sfarsind tragic.

Aceeasi soarta pare a le fi harazita si celor doi copii ai sistemului nostru bancar, bancile pentru locuinte ale BCR si Raiffeisen, care in urma cu 10, respectiv 14 ani, au pornit cruciada modernizarii locuintelor romanesti precare sau imbatranite de anii grei ai comunismului, prin intermediul unui nou tip de creditare, bauspar, dupa denumirea germanica.

Sistemul bauspar, sau de economisire-creditare in romaneste, consta, dupa cum se deduce si din nume, dintr-o perioada initiala de economisire, de cativa ani, timp in care trebuie sa se stranga de regula jumatate din banii necesari modernizarii, constructiei sau cumpararii unei locuinte, cealalta jumatate a sumei fiind obtinuta printr-un credit.

Totul este sa-ti planifici din timp momentul in care obtii creditul, iar pana atunci sa economisesti regulat cativa ani, pentru a putea strange o suma destul de importanta, jumatate din valoarea investitiei imobiliare.

Avantajul sistemului consta in faptul ca poti obtine un credit cu dobanda mai mica decat in cazul unui credit standard si fixa pe toata perioada, avand in vedere ca ai un avans de 50% din pretul locuintei, spre deosebire, de exemplu, de doar 5% in cazul unui credit Prima Casa.

Pentru a putea obtine credit cu dobanda mica, banca iti plateste, la randul ei, o dobanda mai mica decat cea a pietei pentru sumele economisite.

Pentru a compensa acest inconvenient si mai ales pentru sustinerea dezvoltarii sistemului locativ, s-a creat stimulentul unei subventii de la stat, asa-zisa prima de stat, reprezentand 25% din sumele lunare economisite, dar nu mai mult de 250 de euro anual.

Asadar daca economisesti, de exemplu, 1000 de euro in fiecare an, primesti o prima de stat de 250 de euro.

Pentru a profita cat mai mult de aceasta subventie, legea permite ca fiecare membru al familiei, inclusiv copiii, sa poata face un contract si sa primeasca prima. De exempu, se pot face trei contracte, cate unul pentru fiecare membru al familiei, care pot primi astfel in total o prima de 750 de euro pe an, daca economisesc 3.000 de euro.

In cinci ani, suma economisita creste la 15.000 de euro, la care se adauga prima de stat de 3750 de euro, in total 18.750 de euro, pe baza careia se poate obtine un imprumut de cel putin aceeasi valoare, in total 37.500 de euro, bani cu care se poate moderniza, construi sau cumpara o locuinta.

Cruciada a pornit din start intr-o directie gresita

Cruciada bauspar a pornit la drum vesela, animata de atractia primei de stat, pe care bancile pentru locuinte le-o prezenta clientilor ca principal avantaj, mai ales ca dupa trei ani puteai sa retragi banii economisiti si prima de stat fara sa fii obligat sa faci vreo investitie imobiliara sau sa obtii credit imobiliar.

S-a pornit, asadar, din start, intr-o directie gresita: copiii erau atrasi de banci pentru a primi mai multe dulciuri (dobanzi) decat puteau obtine de la bancile obisnuite, bancile castigau de pe urma comisioanelor si a dobanzilor incasate din plasarea economiilor clientilor in titluri de stat sau in alte depozite bancare, iar investitiile in domeniul locativ, scopul legii privind bancile pentru locuinte, au fost lasate de izbeliste.

Din cele 900.000 de contracte incheiate de cele doua banci pentru locuinte, BCR si Raiffeisen, doar 8.100, adica abia 1%, s-au finalizat si cu incheierea unui contract de credit imobiliar, dupa cum a constatat Curtea de Conturi, intr-un control efectuat in 2015, dupa mai bine de 10 ani de functionare a celor doua banci.

Concluzia Curtii de Conturi a fost evidenta: programul de stimulare a domeniului locativ cu fonduri publice nu si-a atins scopul, tocmai pentru ca bancile pentru locuinte si-au atras clientii promitandu-le castiguri de 25% din prima de stat daca-si fac depozite pe o perioada de minim 3 ani, dupa care pot sa-si retraga banii fara sa mai justifice folosirea banilor publici in investitii locative, conform scopului legii.

Bancile pentru locuinte au devenit asadar mai degraba banci de economisire decat de creditare.

Bancile pentru locuinte au contestat insa controlul Curtii de Conturi, sustinand ca legea nu le obliga sa ceara clientilor justificarea primei de stat, iar prima instanta de judecata, Curtea de Apel Bucuresti, le-a dat dreptate. Decizia nu este definitiva, o sentinta finala urmand a fi pronuntata, in acest an, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Dupa controlul Curtii de Conturi, bancile pentru locuinte au suspendat incheierea de noi contracte de economisire-creditare, iar Ministerul Dezvoltarii a oprit plata primelor de stat.

La randul lor, bancile nu au mai platit clientilor prima cuvenita, confom contractelor, astfel incat acestia nu-si mai pot duce la indeplinire planul de economisire si ulterior de creditare. Cine e vinovatul si cine va suporta pagubele? Probabil ca justitia va avea, din nou, de lucru.

In acelasi timp, bancile au facut lobby in Parlament pentru modificarea legii bancilor pentru locuinte, astfel incat sa se clarifice problema justificarii cheltuirii in domeniul locativ a primei de stat si a sumelor economisite.

Cum despartim apele?

Bancile si-au gasit in Varujan Vosganian, deputat ALDE, partid din coalitia guvenamentala, un sustinator puternic. El a luat apararea bancilor in toate dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor si a cerut sa se precizeze clar in lege ca prima de stat si sumele economisite nu ar trebui justificate.

Principalul argument in acest sens, preluat de la banci, este acela ca bancile pentru locuinte au nevoie mai intai de cativa ani ca sa stranga depozite pentru a putea acorda apoi credite, asadar sistemul nu este inca matur, este copil.

“Sistemul nici nu putea sa functioneze in primii cinci ani, pentru ca nu puteau lua oamenii banii in primii cinci ani. Iar bancile au inceput sa functioneze dupa o anumita perioada dupa adoptarea legii, dupa care au venit cei cinci ani, dupa care s-a blocat. Si noi acum il judecam ca pe cruciada copiilor?!”, a intrebat retoric Vosganian.

Argument contrazis insa de cifrele prezentate de Curtea de Conturi: desi au trecut peste 10 ani de la functionarea celor doua banci, timp in care acestea au strans depozite de 4,8 miliarde lei, credite acordate au fost de doar 360 milioane lei, adica 7% din depozite.

Vosganian a avut insa un oponent pe masura, deputata USR, Chichirau Cosette-Paula, in comisia de buget din Camera Deputatilor, unde s-a dezbatut marti aceasta lege.

“Scopul programului, a precizat aceasta, este imbunatatirea locuintelor romanilor. Din functionarea programului de pana acum, vedem ca acest scop nu a fost indeplinit. Deci faptul ca este un proces pe rol iar programul este blocat, este secundar. Daca instrumentul nu functioneaza, trebuie modificat. Iar eu vad aceasta justificare a sumelor cheltuite ca o modalitate de a face programul sa functioneze cum este intentionat. Acum programul nu-si indeplineste scopul iar statul roman cheltuie bani fara sa-si atinga scopul, deci este o masura foarte ineficienta. Eu sustin din toata inima scopul imbunatatirii locuintelor dar trebuie sa gasim o forma prin care sa ne atingem acest scop. Deci eu vad justificarea sumelor o metoda foarte buna de a atinge acest scop.”

De altfel, nu doar Curtea de Conturi, ci si Guvernul, impreuna cu Ministerul Finantelor si Ministerul Dezvoltarii, considera ca pentru functionarea eficienta a sistemului de economisire-creditare se impune justificarea atat a sumelor economisite cat si a primei de stat.

BNR are insa o opinie diferita: considera ca sumele economisite de clientii bancilor nu ar trebui justificate pentru utilizarea in domeniul locativ, intrucat s-ar descuraja economisirea. Reprezentanta BNR nu a explicat insa de ce s-ar descuraja economisirea, din moment ce oricum prima de stat, cea care a reprezentat pana acum atractia economisirilor, va trebui justificata, deci nu va mai reprezenta o solutie pentru cei care doar vor sa economiseasca mai profitabil, nu sa obtina si un credit imobilar, cum s-a intamplat pana acum.

In final, Vosganian a profitat de pozitia BNR pentru a propune o solutie de compromis: sa se justifice doar prima de stat, nu si sumele economisite, propunere votata de aliatii sai din PSD, care au majoritatea in comisie.

Solutia lui Vosganian nu va deschide insa apele spre Ierusalim, pentru ca, asa cum a sesizat si un deputat PNL, prima de stat si sumele economisite in vederea investitiei locative nu pot fi separate, sunt unitare, din simplul motiv ca fac parte din acelasi mecanism.

Cei care si-au facut pana acum depozite la bancile pentru locuinte, in principal pentru a primi prima de stat, nu si pentru a-si face credit imobiliar, nu vor mai fi interesati de prima daca vor fi nevoiti sa o justifice de acum inainte. Singurii interesati vor fi cei care planuiesc sa investeasca toti banii, nu doar prima de stat, in domeniul locativ, asa incat o justificare partiala a sumelor e inutila.

De aceea, solutia corecta pentru deschiderea apelor pare a fi cea propusa de Curtea de Conturi, Guvern si deputatii USR si PNL: clientii bancilor pentru locuinte sa stie de la bun inceput ca scopul cruciadei nu sunt mai multe dulciuri, ci constructia sau modernizarea locuintei.

Discutiile din cadrul comisiei parlamentare

Sedinta comisiei de buget a Camerei Deputatilor din 8 mai, in care s-a dezbatut proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Presedintele comisiei, Budai Marius-Constantin, deputat PSD:

Proiectul de lege a fost retrimis de la plen, nu scrie de ce, banuiala e ca pentru justificarea primei si sumei economisite.


Citeste articolul integral pe Bancherul.ro

Taguri:

Alte stiri

2 comentarii

Vasile Coman
20 May 2018

Problema bancilor pentru locuinte nu este ca nu au suficiente depozite (prima de stat fiind o atractie importanta) ci aceea ca nu au reusit sa acorde suficiente credite imobiliare, acesta fiind si principalul repros al Curtii de Conturi: banii statului au fost platiti sub forma de dobanzi la depozite, in loc sa fie acordati sub forma de credite imobiliare.

Cornel
20 May 2018

Din ce bani vor da credit bancile? Cred ca e nevoie de aproximativ 8 depozite pentru a acorda un credit. Deci raportul dintre cei care doar economisesc si cei care iau un credit ar fi 7 la 1. E un calcul banal, confirmat de practica din celelalte vreo zece state in care functioneaza sistemul bauspar, de economisire-creditare, cu prima de stat care nu trebuie justificata. Oficialii care se prefac ca nu inteleg au oare interese legate de domeniul real estate?

Posteaza un comentariu