16 Feb 2020 0 Comentarii
Bancherii trag un semnal de alarma cu privire la consecintele negative pe care le-ar putea avea patru noi proiecte de legi cu iz populist si electoral impotriva bancilor, adoptate deja de Senat, initiate de cuplul Zamfir-Piperea, celebru pentru mai multe legi pe care au reusit sa le treaca prin Parlament, precum darea in plata si conversia creditelor in franci elvetieni, dar care au fost anulate sau modificate ulterior de Curtea Constitutionala.
Cele patru legi (privind eliminarea titlului executoriu al contractelor de credit, conversia creditelor in valuta la cursul istoric plus 20%, plafonarea dobanzilor la credite si reducerea substantiala a datoriilor la creditele cesionate firmelor de recuperare) sunt propuse de senatorul Daniel Zamfir (acum in PSD, dupa ce a fost dat afara de la PNL, tocmai din cauza acestor legi, adoptat apoi un timp si de ALDE) dar sunt redactate de avocatul Gheorghe Piperea.
Piperea s-a remarcat prin procesele initiate impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de credit si conversia creditelor in valuta la cursul din data acordarii.
Cum insa a pierdut majoritatea proceselor impotriva bancilor, a gasit o noua modalitate de razbunare, prin propunerea acestor legi in Parlament, cu ajutorul lui Zamfir.
Legi precum darea in plata si conversia creditelor in franci la cursul istoric au putut fi votate de Parlament datorita caracterului lor populist, inainte de alegeri, astfel ca au fost in van avertismentele bancilor, Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sau Comisiei Europene cu privire la caracterul lor neconstitutional si in conflict cu normele interne si europene, ceea ce s-a si confirmat ulterior prin deciziile Curtii Constitutionale, care a amendat toate legile semnate Zamfir-Piperea.
Cu toate acestea, cele patru legi au revenit in circuitul puterii legislative si au fost deja adoptate de Senat, fiind in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor, cea care va avea ultimul cuvant.
"Errare humanum est, perseverare diabolicum" este aforismul cu care a descris aceasta situatie avocata Marieta Avram, conciliator la CSALB (Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor din Domeniul Bancar), in cadrul unei conferinte de presa organizate de Asociatia Romana a Bancilor (ARB), cu scopul de a prezenta riscul legislativ pe care-l provoaca aceste legi.
Intr-un comunicat de presa, ARB spune ca "proiectele de lege instituie soluții fundamental greșite, care contravin deciziilor pronunțate deja de Curtea Constituțională a României, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilității financiare și de a afecta "băncile" ca parte a Infrastructurii Critice Naționale, creditarea populației și a companiilor, dar și încrederea investitorilor în Statul Român."
Cele patru legi se vor dezbate tot intr-o perioada electorala, cu alegeri locale, pentru primarii, in luna iunie, ba chiar este posibil sa avem si alegeri generale anticipate, dupa ce guvernul Orban a fost demis prin motiune de cenzura.
In acest scenariu, legile populiste au sanse sa fie votate, astfel ca ultima speranta a bancherilor sunt alegerile anticipate.
"La nivelul comunitatii bancare, si am in vedere atat ARB cat si BNR, exista o preocupare foarte serioasa pentru a prezenta efectele unor astfel de initiative. Speranta mea este ca legiuitorii sa se aplece mai mult asupra lucrurilor care sunt prezentate de statistici si comunitatea bancara. Si mai am o speranta: fara sa am niciun parti-pris politic, acum parca ma gandesc sa vina si alegerile anticipate, pentru ca se vor diminua excesele privind prezentarea de initiative legislative cu caracter electoral, si cel putin patru ani de acum inainte o sa fim mai linistiti", a spus Radu Gratian Ghetea, presedintele de onoare al ARB.
La randul sau, presedintele executiv al ARB, Florin Danescu, avertizeaza ca "din studiul KPMG rezulta ca nu mai ai cum sa creditezi in Romania [daca legile intra in vigoare]. Creditul are cateva atribute esentiale: valuta, durata, pretul, riscul, garantia, si veti vedea cate o lege pentru fiecare. Asadar vorbim de legi care pun sub semnul intrebarii creditarea in Romania. Nu este o vorba mare, este o perceptie de economist".
Gabriela Folcut, director executiv la ARB, a precizat ca Romania se plaseaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta gradului de intermediere financiara, cu doar 27% din PIB, gradul de incluziune financiara fiind de doar 58% din populatia activa, iar nivelul educatiei financiare de numai 22%, si pe penultimul loc privind bunastarea individuala, cu un PIB per capita de 12.300 de dolari in 2018.
"Astfel de initiative legislative care conduc la cresterea riscului in sistemul bancar nu fac decat sa inrautateasca aceste statistici negative despre tara noastra si nu ajuta deloc nici creditarea, nici cresterea bunastarii individuale sau dezvoltarea economica a Romaniei".
Valeriu Stoica, fost ministru liberal al justitiei si un cunoscut avocat al bancilor mari, precum BCR, spune ca desi toate cele patru legi au in titlu protectia consumatorilor, din studiul KPMG reise ca daca legile vor intra in vigoare, nu doar sistemul bancar, economia si sistemul judiciar vor fi afectati, ci tocmai consumatorii vor fi cei care vor suferi cel mai mult.
"Aceste patru proiecte de lege sunt manifestarea ignorantei in actiune, pentru ca ignora echilibrul care trebuie sa existe intre consumatori si profesionisti".
Studiul companiei de consultata financiara KPMG, care auditeaza bancile, prezentat la conferinta ARB, a concluzionat ca principalele efectele ale celor patru legi sunt urmatoarele:
- creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare a creditelor și a modificării comportamentului la plată al debitorilor.
- reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor.
