13 Feb 2018 0 Comentarii
Numarul reclamatiilor la adresa bancilor pe tema retinerilor din salarii in cadrul procedurilor de executare silita prin poprirea conturilor a unor sume de bani mai mari decat limitele legale de 33% sau maxim 50% din venituri se mentine ridicat.
De asemenea, multi clienti ai bancilor se plang ca li se retin din banii de care nimeni nu se poate atinge, precum alocatiile si indemnizatiile pentru copii sau pensiile de boala sau de handicap.
Unicredit Bank este una dintre bancile reclamate de clienti in astfel de cazuri:
“Am niste credite restante la mai multe banci si mi s-a pus poprire pe salariu, din care mi se ia foarte mult. Exemplu: luna trecută din 2300 lei am ramas cu 600, luna acesta din 1400 am ramas cu 320 (pot confirma cu fluturași de salariu si hârtia de la banca Unicredit). Va rog sa.mi spuneti daca pot face ceva in aceasta privință. Sa mai raman si eu macar cu 50% din salariu”, este unul dintre mesajele primite la Reclamatiibanci.ro, site dedicat educatiei financiare prin oferirea de informatii utile si sfaturi celor care au probleme cu bancile, IFN-urile sau alti furnizori de servicii.
Conform Codului de Procedura Civila, in cadrul executarii silite prin poprirea conturilor se poate retine maxim o treime din salariu in cazul unei singure datorii si cel mult jumatate din venituri daca exista mai mult de doua datorii.
In cazul de fata, persoanei respective, care are datorii la mai multe banci, ar fi trebuit sa i se retina cel mult jumatate din salariul de 2.300 de lei, adica 1.150 de lei, insa i s-au luat 1.700 de lei, adica doua treimi din venituri, ceea ce este ilegal.
De ce incalca bancile legea in cazul popririlor?
Pentru ca executorii judecatoresti infiinteaza popririle atat la locul de munca al celor executati silit, cat si pe conturile bancare ale acestora, astfel ca deseori apar situatii in care pentru aceeasi poprire se retine de doua ori din salariu: odata de catre angajator iar ulterior de banca, in lipsa unei comunicari intre cele doua.
Acest caz nu este singular. In astfel de situatii s-au regasit, de mai multi ani, nenumarati romani care au ajuns sa fie executati silit prin poprirea veniturilor.
Cu toate acestea, bancile si executorii judecatoresti nu au catadicsit sa faca ceva pentru a pune capat incalcarii legii.
Ar fi fost nevoie de o simpla aplicatie informatica de inregistrare a popririlor, astfel incat bancile sa stie cine face poprirea a fost facuta deja de angajator, pentru a nu lua din salariu mai multi bani decat este legal.
Politicieni incompetenti au incercat sa rezolve problema
Politicienii au incercat sa rezolve aceasta problema printr-o lege initiata in 2016 de fosta sefa a PNL, Alina Gorghiu, dara fara succes: legea a fost adoptata de Parlament dar a fost declarata ilegala de catre Curtea Constitutionala, la sesizarea fostului guvern tehnocrat Ciolos.
“Veniturile unei persoane fizice obținute în baza unor contracte privind raporturi de muncă, pot fi executate silit, numai în baza unor sentințe judecătorești investite cu formulă executorie, prin birourile executorilor judecătorești, în condițiile legii”, spunea primul articol al legii Gorghiu.
Articol care dezvaluie lipsa unor cunostinte elementare de legislatie, dupa cum a dezvaluit ulterior Curtea Constitutionala, intr-o decizie prin care a declarat legea Gorghiu ca fiind ilegala.
In primul rand, Curtea Constitutionala preciza ca “in prezent, potrivit normelor legale in vigoare, nu exista procedura investirii cu formula executorie a niciunei categorii de titluri executorii”.
Se pune, asadar, intrebarea: de ce vrea noua lege ca salariile sa fie executate doar in baza unor sentinte judecatoresti investite cu formula executorie? De ce nu se aminteste si de cealalta categorie de titluri executorii, precum contractele de credit, in baza carora au loc executarile silite prin poprire, si care de asemenea nu trebuie sa fie investite cu formula executorie, adica nu este nevoie de o hotarare a unei instante de judecata pentru inceperea executarii silite?
Curtea Constitutionala ajunge la concluzia ca “excluderea titlurilor executorii, altele decat o hotarare judecatoreasca, dintre temeiurile care pot fundamenta demararea procedurii executarii silite constituie premisa unei grave incalcari a dreptului de proprietate al creditorilor acestor titluri.”
Curtea Constitutionala precizeaza ca primul articol din legea Gorghiu interzice, practic, executarea silita prin poprire a persoanelor care au salariul singura sursa de venit.
In concluzie, Curtea Constitutionala a stabilit ca primul articol al legii Gorghiu este “lipsit de claritate, precizie si previzibilitate, incalcand si dreptul la garantarea si ocrotirea in mod egal a dreptului de proprietate privata”.
Insa scopul principal al legii Gorghiu a fost, conform expunerii de motive care insoteste legea, “modul abuziv practicat in prezent de executarea silita a veniturilor persoanelor fizice determina adevarate drame familiale ca urmare a retinerii integrale a veniturilor acestora...Pentru a evita in viitor aparitia unor astfel de situatii, se impune o reglementare care se refera la obligarea birourilor executorilor judecatoresti de a infiinta poprirea doar la sediul persoanei juridice de la care debitorul, persoana fizica, obtine venituri”.
Curtea observat insa ca “intre declaratia de intentie a initiatorilor legii si continutul acesteia exista o diferenta radicala.”
Astfel, la art. 3, legea spune ca “Veniturile debitorilor, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reținerilor din acestea în baza unui titlu executoriu, potrivit legii, nu mai pot face obiectul nici unei alte rețineri ulterioare, sub nici un motiv.”
Curtea Constitutionala a constat ca si acest articol este ilegal, intrucat incalca dreptul de proprietate, nepermitand retinerea sumelor datorate, in cazurile in care nu a fost atinsa cota de salariu prevazuta de Codul Civil. Mai exact, daca s-a retinut o treime din salariu, legea ar fi interzis sa se retina pana la 50% din salariu, conform prevederilor Codului civil, in cazul unei alte popriri.
Abia la articolul 6 legea Gorghiu atinge esenta scopului declarat, de rezolvare a cazurilor in care prin popriri se retin sume de bani mai mari decat cele prevazute de lege.
“Constituie abatere disciplinară reținerea unor părți mai mari decât cele prevăzute de lege ori a unor sume mai mari decât cele prevăzute în titlul executoriu sau reținerea din conturile bancare ale debitorilor, din sumele virate în aceste conturi, prevăzute la art. 1 și care au făcut deja obiectul unei executări silite anterioare, indiferent de motivul în baza căruia se fac aceste rețineri”, se spunea in articolul 6.
Curtea Constitutionala precizeaza ca in Codul de procedura civila sunt instituite obligatiile tertului poprit (precum bancile), care in termen de 5 zile de la comunicarea popririi iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, trebuie fie sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, fie sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporate sau sanatatii.
In cazul popririlor care depasesc cuantumul sumei urmaribile din veniturile debitorului, art.789 alin.(1) din cod stabileste ca tertul poprit va retine si va consemna suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle.
Curtea Constitutionala precizeaza ca nu executorul judecatoresc este cel care are obligatia de a retine sumele de bani din salariu, ci tertul poprit (banca). Executorul are doar obligatia de a proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani.
In consecinta, legea, desi a urmarit sanctionarea executorului judecatoresc, sanctioneaza, de fapt, tertul poprit (banca).
“Dincolo de confuzia si lipsa de predictibilitate a acestei norme, Curtea apreciaza ca solutia legislativa adoptata, si anume calificarea drept abatere disciplinară a faptelor savarsite de tertul poprit, ridica serioase probleme privind respectarea principiului legalitatii prevazut in Constitutie. Intrucat in majoritatea covarsitoare a cazurilor tertul poprit este o persoana juridica, apare discutabil in ce masura poate acesta raspunde disciplinar. Mai mult, legiuitorul nu stabileste organul competent si procedura privind constatarea si sanctionarea abaterilor disciplinare. Or, Curtea Constata ca nereglementarea acestor aspecte lipseste de efecte juridice dispozitiile art.6, care raman astfel fara aplicabilitate practica.”
Curtea Constitutionala a mai precizat ca “in toate aceste cazuri, legiuitorul a prevazut deja remedii, dispozitiile art.712 din Codul de procedura civila privind contestatia la executare fiind pe deplin aplicabile. Astfel, daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul urmaritor sau debitorul poate sesiza instanta de executare, in vederea invalidarii actului de executare vatamator. Pe de alta parte, potrivit art.790 alin. (9) din cod, tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin hotarareade validare a popririi, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei.
In consecinta, legea Gorghiu a fost declarata neconstitutionala in ansamblul sau, iar dupa ce a revenit in Parlament a fost respinsa definitiv de Camera Deputatilor, fara a mai fi dezbatuta sau modificata.
Iata cum o lege utila, dar prost facuta, ajunge sa nu se poata aplica, iar abuzurile bancilor sa poata continua.
