Ghiseul Bancar

BCR Banca Locuinte pierde procesul cu Curtea de Conturi si trebuie sa restituie statului prima acordata clientilor pentru contractele de economisire-creditare

BCR Banca pentru Locuinte a pierdut la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei (ICCJ) procesul impotriva Curtii de Conturi in care a contestat decizia acesteia de la finalul lui 2015 ca banca sa restituie statului primele acordate clientilor, in valoare de pana la 250 de euro anual, reprezentand 25% din economiile acestora, in vederea obtinerii unui credit pentru renovarea sau construirea unei locuinte, cu un contract de economisire-creditare (bauspar).

Banca a castigat procesul la prima instanta de judecata, Curtea de Apel Bucuresti, fiind reprezentata in instante de fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica.

In urma deciziei definitive a ICCJ, banca va fi nevoita sa ramburseze la bugetul de stat primele de stat acordate anterior clientilor.

Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, a anuntat astazi ca va continua sa conteste in justitie si decizia ICCJ, dupa motivarea acesteia, considerand ca a respectat legea in vigoare. Banca a constituit insa, conform normelor bancare, un provizion pentru potentiale pierderi aferente acestui proces in valoare de 230 milioane euro.

Cele doua banci pentru locuinte din Romania (BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte) au fost acuzate de Curtea de Conturi, in urma unui control desfasurat la finalul anului 2015, ca au primit subventii publice pe care le-au utilizat pentru a obtine profituri, investindu-le in principal in titluri de stat, in loc sa le plaseze in credite imobiliare, conform scopului OUG 99 din 2006 privind functionarea acestor banci speciale.

Cele doua banci pentru locuinte au primit de la buget fonduri sub forma primei de stat in valoare de 765 milioane lei, in perioada 2004-2015, marea majoritate fiind incasate de BCR (608 milioane lei), din care doar 100 milioane au fost utilizate pentru investitii in domeniul locativ, restul primei de stat fiind platita sub forma de dobanzi pentru depozitele clientilor, a acuzat Curtea de Conturi.

Prima de stat de 25% pe an din valoarea economiilor clientilor depuse la bancile pentru locuinte ar fi trebuit acordata de banci doar daca prima ar fi fost utilizata in domeniul locativ, a sustinut Curtea de Conturi, invocand prevederile OUG 99/2006, potrivit careia „pentru a beneficia in mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie sa aiba o durata de minim 5 ani, fara a fi necesara justificarea utilizarii in scop locativ a sumei economisite”.

Prevederea legala era insa neclara, intrucat nu spunea clar daca trebuie sau nu justificata prima de stat sau aceasta se considera a face parte din suma economisita, cum au interpretat bancile.

Curtea de Conturi a considerat ca prima de stat ar fi trebuit justificata in scop locativ, in timp ce bancile au sustinut contrariul, motiv pentru care au contestat in justitie acuzatiile Curtii de Conturi si au obtinut castig de cauza la prima instanta, Curtea de Apel Bucuresti.

Atat BCR cat si Curtea de Conturi au contestat insa decizia la instanta suprema, ICCJ, care a dat castig de cauza Curtii de Conturi.

Disputa dintre BCR si Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a reclamat faptul ca prima de stat trebuia utilizata doar pentru acordarea de credite imobiliare, nu pentru a plati dobanzi mai mari pentru depozitele clientilor:

“Deși cadrul legal a fost creat pentru asigurarea finanțării, pe termen lung, a investițiilor în domeniul locativ, programul a funcționat, în cea mai mare parte a acestuia, similar activității unei bănci comerciale, în ceea ce privește atragerea de depozite, la o dobândă anuală de 25% (pentru depuneri anuale de maximum 1000 euro), plătită de stat oricărui deponent care a îndeplinit condiția de a economisi, pe o perioadă de minimum 5 ani, ulterior putând retrage și folosi sumele economisite și primele de stat acumulate, în orice scop.”

Valeriu Stoica, avocatul BCR, a justificat in fata instantei ca banca a platit prima de stat si celor care doar au economisit minim cinci ani, ca o masura de stimulare a economisirii, in vederea acumularii unor sume de bani suficiente pentru creditare.

El a invocat si o norma a BNR, care impune un plafon de credite pentru o banca, in raport cu toate obligatiile acesteia, interzicand astfel sa acorde credite tuturor celor care economisesc. “BNR spune ca teoretic doar sase din 10 clienti pot obtine un credit”, a sustinut Stoica.

Insa raportul Curtii de Conturi a relevat ca doar 1,5% dintre contractele de economisire-creditare ale BCR s-au finalizat cu acordarea unui credit imobiliar, adica doar 2.800 de credite din totalul de 185.000 de contracte inchise dupa ce clientii si-au incasat prima de stat, cele mai multe dupa termenul minim de 5 ani de economisire.

Consilierul juridic al Curtii de Conturi a sustinut, in cadrul procesului, ca banca si-a promovat produsele de economisire-creditare ca fiind alternative profitabile de economisire, tocmai datorita primei de stat, asigurandu-si clientii ca singura conditie este sa economiseasca timp de cinci ani, in loc sa-si promoveze produsele de creditare.

De asemenea, BCR a fost acuzata ca a profitat de pe urma primei de stat efectuand plasamente cu economiile clientilor pentru care a incasat dobanzi mult mai mari decat cele pe care le-a platit banca propriilor clienti, maximizandu-si astfel profitul.

De asemenea, bancile pentru locuinte au beneficiat si de ajutorul BNR, care le-a scutit de rezervele minime obligatorii (RMO), obligatorii pentru restul bancilor comerciale universale.

In aceste conditii, Curtea de Conturi a constatat ca programul statului de sustinere a sectorului imobiliar prin acordarea primei de stat bancilor de locuinte cu o suma totala de peste 160 de milioane de euro, in perioada 2005-2014, nu a fost eficient.

Avocatul BCR a spus ca nemultumirea Curtii de Conturi cu privire la eficienta bancilor pentru locuinte este nejustificata, intrucat este nevoie de o perioada mai lunga pentru ca sistemul bauspar sa devina eficient, sa ajunga la maturitate.

Pentru ca bancile sa poata acorda mai multe credite sunt necesari mai multi ani de economisire, asa cum se intampla si in tarile care au inventat acest sistem in urma cu zeci de ani, precum Germania sau Austria, a sustinut el.

Activitatea bancilor pentru locuinte, blocata din 2016

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), prin intermeiul caruia bancile au primit prima de stat, a blocat virarea primei de stat clientilor celor doua banci, dupa controlul Curtii de Conturi de la finalul lui 2015.

De asemenea, cele doua banci nu au mai incheiat noi contracte, asteptand decizia justitiei.

Intre timp, legea bancilor pentru locuinte a fost modificata de Parlament si prevede explicit obligatia clientilor bancilor pentru locuinte de utiliza prima de stat pentru scopuri locative.

Mai exact, legea prevede urmatoarele: "Pentru a beneficia de prima de stat... clienților li se pune la dispoziție soldul economisit, la solicitarea 6 acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat aceștia au obligația ca în termen de maximum 6 luni de la încasarea soldului economisit, să prezinte băncii documentele justificative privind utilizarea în scop locativ, a unei sume cel puțin echivalente cu cuantumul primei de stat și a dobânzii aferente acesteia. În cazul în care utilizarea sumei cel puțin echivalente cu cuantumul primei de stat și a dobânzii aferente acesteia în scop locativ nu este dovedită de clienții băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ, în termenul stabilit, aceasta nu va fi pusă la dispoziție clientului și se va restitui Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.”

Recent, cele doua banci pentru locuinte au anuntat ca pregatesc noi produse de economisire-creditare, dupa intrarea in vigoare a noii legi, insa ramane de vazut care va fi strategia acestora in urma decizei ICCJ, care le-ar putea provoca pierderi importante si regandirea activitatii.