Ghiseul Bancar

Banca Transilvania este si ea in conflict cu ANAF privind optimizarile fiscale: banca nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut castiguri de 3,3 miliarde lei

Banca Transilvania (BT) a cumparat Volksbank la inceputul lui 2015, in conditiile in care banca austriaca era in pragul falimentului

Nu doar BCR, cea mai mare banca din Romania, ci si Banca Transilvania, a doua ca marime dupa valoarea activelor, este in conflict cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru optimizari fiscale, adica neplata impozitului aferent profiturilor obtinute dupa preluarea Volksbank.

Banca Transilvania (BT) nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut profituri brute extrem de mari: 2,3 miliarde lei in 2016 si 1,058 miliarde lei in 2015. Ba chiar a avut venituri cu impozitul pe profit: 147 milioane lei in 2016, astfel ca profitul net a urcat la 2,448 miliarde lei, si 218 milioane lei in 2015, profitul net crescand la 1,277 miliarde lei.

Spre deosebire de BCR, unde controlul ANAF are ca obiect neplata impozitelor catre stat din cauza piederilor din creditele neperformante si a dobanzilor pentru imprumuturile subordonate obtinute de la banca-mama Erste Bank, la Banca Transilvania litigiul are ca obiect neplata impozitului aferent castigului obtinut din preluarea Volksbank.

Banca Transilvania (BT) a cumparat Volksbank la inceputul lui 2015, in conditiile in care banca austriaca era in pragul falimentului, impreuna cu banca-mama din Austria, din cauza creditelor in franci elvetieni (CHF), astfel ca a fost vorba de o asa-numita tranzactie tip “fire sale”, la pret redus, in urma careia banca din Cluj condusa de Horia Ciorcila a obtinut un castig important, de 1,650 miliarde lei.

Initial, BT a vrut sa plateasca impozit pe profitul din preluarea Volksbank, dar anul trecut s-a razgandit si a anuntat ANAF printr-o declaratie rectificativa ca nu mai plateste taxe la stat in valoare de 264 milioane lei si isi majoreaza pierderile fiscale (care diminueaza si mai mult impozitul pe profit) cu 1,650 miliarde lei, echivalentul castigului din preluarea Volksbank. Cu alte cuvinte, castigul a devenit pierdere.

Fireste ca ANAF nu a fost de acord, cerand BT sa plateasca impozit, insa banca a ramas pe pozitie, depunand o contestatie, iar daca aceasta va fi respinsa, va demara un proces impotriva ANAF, se arata in raportul anual al bancii aferent anului 2016.

Responsabilii cu comunicarea ai BT au precizat, la solicitarea Bancherul.ro, urmatoarele: “Controlul ANAF la Banca Transilvania, derulat in acest an, la solicitarea bancii, s-a incheiat confirmand modul de lucru al bancii si inregistrarile contabile BT.”

BT nu a platit impozit pe profit in ultimii doi ani

Banca Transilvania (BT) nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut profituri brute extrem de mari: 2,3 miliarde lei in 2016 si 1,058 miliarde lei in 2015. Ba chiar banca a avut venituri cu impozitul pe profit: 147 milioane lei in 2016, astfel ca profitul net a urcat la 2,448 miliarde lei, si 218 milioane lei in 2015, profitul net crescand la 1,277 miliarde lei.

In anii precedenti (2013 si 2014), BT obtinuse profituri brute cumulate de 983 milioane lei, pentru care a platit impozite de 143 milioane lei (in jur de 16%).

BT a justificat neplata impozitului prin preluarea pierderilor istorice ale Volksbank.

Firma de audit PwC este de partea BT

Raportul firmei de audit PricewaterhouseCoopers Audit SRL (PwC), semnat de Paul Facer, da dreptate Bancii Transilvania in litigiul cu ANAF. Firma de audit este platita de banca, valoarea remuneratiei ridicandu-se la 2,8 milioane lei in 2016.

Iata ce se spune in raportul de audit: “Am examinat argumentele prezentate de conducerea bancii, care sustin tratamentul fiscal al castigului realizat din cumparararea in conditii avantajoase [a Volksbank] ca neimpozabil si am revizuit [analizat] concluziile autoritatilor fiscale din Romania in corespondenta lor cu banca. Considerand [luand in considerare] intelegerea noastra [expertiza noastra] asupra legislatiei fiscale din Romania, jurisprudenta europeana si alti factori care afecteaza [au legatura cu] acest aspect, am fost de acord cu afirmatia conducerii bancii cu privire la tratamentul fiscal al castigului realizat din cumpararea in conditii avantajoase [a Volksbank] ca venit neimpozabil in situatiile financiare ale anului 2016. Sustinem evaluarea conducerii cu privire la decizia lor de a-si reconsidera pozitia cu privire la castigul realizat din cumpararea in conditii avantajoase [a Volksbank] si de a-l trata ca venit neimpozabil in 2016, ca urmare a experientei dobandite cu privire la acest subiect si obtinerea unei perspective mai clare in baza analizei efectuate de catre conducere si de catre consultantii lor fiscali externi. Cu toate acestea, asa cum este prezentat in situatiile financiare, solutia finala cu privire la acest aspect este supusa unor negocieri viitoare si a unui acord cu autoritatile fiscale din Romania, existand posibilitatea unei contestari in justitie. Prin urmare, tratamentul fiscal al castigului realizat din cumpararea in conditii avantajoase ca venit neimpozabil este supus unor incertitudini inerente si exista posibilitatea ca solutia finala asupra acestui aspect sa nu fie in conformitate cu evaluarea actuala a conducerii. Am evaluat daca prezentarile din situatiile financiare adreseaza in mod adecvat incertitudinile semnificative legate de acest subiect si le-am considerat a fi adecvate.”

Precizarile BT cu privire la litigiul cu ANAF, prezentate in raportul financiar al bancii pe 2016:

"În Aprilie 2015 Banca a preluat controlul asupra Volksbank Romania S.A. (“VBRO”), recunoscând în situațiile financiare individuale și consolidate câștigul din achiziție în valoare de 1.650.600 mii lei ca urmare a combinării de întreprinderi în conformitate cu IFRS 3.

În cadrul situațiilor financiare individuale și consolidate de la 31 decembrie 2015, aprobate în data de 27 aprilie 2016, luând în calcul informațiile existente în momentul de timp respectiv, Banca a considerat câștigul din achiziția Volksbank Romania S.A. venit impozabil și a înregistrat ca atare o datorie de impozit pe profit.

Încă din acel moment, Banca a avut anumite incertitudini în ceea ce privește tratamentul fiscal al câștigului din achiziție care au determinato să adopte o abordare prudentă. Datoria de impozit pe profit a compensat pierderile fiscale anterioare preluate de la VBRO (care puteau fi utilizate de către Bancă ulterior fuziunii).

Dacă în situațiile financiare individuale și consolidate de la 31 decembrie 2015, Banca a considerat câștigul din achiziție venit impozabil până la obținerea clarificărilor necesare, în timpul anului 2016, în baza analizei documentate, informațiilor suplimentare și consultanței obținute de la consultanți fiscali externi și juridici, Banca a considerat câștigul din achiziție ca fiind neimpozabil.

Estimarea în situațiile financiare individuale și consolidate de la 31 decembrie 2016 este bazată pe argumente solide, precum urmează:

ï‚· Necorelarea legislației fiscale cu legislația contabilă: Codul Fiscal nu conține elemente specifice privind fuziunea între doi sau mai mulți contribuabili care aplică IFRS ca bază a contabilității;

ï‚· Începând cu 1 Ianuarie 2016, Codul Fiscal Rescris, a transpus prevederile Directivei 2009/133/CE și pentru fuziunile domestice, astfel încât intenția legiuitorului este clară în ce privește faptul că principiile fiscale specifice (principiul neutralității fiscale a fuziunii) prevalează prevederilor generale de impozitare;

ï‚· Fuziunea cu VBRO a fost efectuată în baza unor rațiuni economice solide (nu a urmărit obținerea unor beneficii fiscale). Operațiunea de fuziune este o operațiune neutră fiscal, de ex. câștigul din achiziție nu ar trebui să fie impozabil;

ï‚· Tratamentul fiscal ar trebui să fie aplicat unitar: luând în considerare situația opusă, unde prețul de achiziție ar fi mai mare decât valoarea activelor și pasivelor preluate prin fuziune, ar determina apariția unui fond comercial pozitiv, care, potrivit prevederilor fiscale românești, nu reprezintă un activ amortizabil din punct de vedere fiscal și respectiv nu generează impact fiscal în poziția Băncii;

ï‚· Evitarea dublei impuneri;

ï‚· Jurisprudența europeană – care prevede că în cazul în care legislația unui stat membru nu conține prevederi clare sau anumite prevederi specifice legislative, normele legislative europene primează.

Drept consecință, Banca a depus declarația fiscală rectificativă pentru anul 2015, astfel reversând datoria de impozit amânat și reîncadrând fiscal câștigul din achiziție drept venit neimpozabil, rezultând o datorie de impozit amânat mai mică cu suma de 264.096 mii lei și respectiv o valoare a pierderilor fiscale reportate și neutilizate la 31 Decembrie 2016 mai mare cu suma de 1.650.600 mii lei.

Banca, a tratat această ajustare drept o schimbare de estimare contabilă în conformitate cu IAS 8, determinată de obținerea clarificărilor și informațiilor noi și aplicarea raționamentului, ca rezultat al unei analize efectuate la nivel de management cu suportul consultanților fiscali și juridici externi. Banca a solicitat autorităților fiscale emiterea unei opinii fiscale oficiale privind tratamentul fiscal al câștigului din achiziția VBRO (“SFIA”). Banca și-a exprimat opinia privind abordarea considerării câștigului din achiziție drept venit neimpozabil luând în calcul toate argumentele prezentate mai sus. Autoritățile fiscale române au emis opinie nefavorabilă Băncii, considerând caștigul din achiziție taxabil (așa cum este acesta contabilizat potrivit normelor IFRS), singurul argument fiind faptul că venitul din achiziție nu se încadrează în lista veniturilor neimpozabile enumerate în Codul Fiscal aplicabil la 31 Decembrie 2015. Banca se află în proces de depunere a unei contestații administrative argumentate care să combată poziția autorităților fiscale, iar dacă răspunsul va fi și de această dată nefavorabil, Banca intenționează să demareze o acțiune legală în instanță.

Așteptările managementului sunt că procesul legal ar putea dura între 1 an și 3-5 ani până la o pronunțare definitivă a instanței. Poziția Băncii este că procesul are cele mai mari șanse de câștig, având în vedere argumentele prezentate. Cu toate acestea, poziția fiscală cu privire la această cauză este una incertă și în cazul în care Banca nu ar avea câștig de cauză în fața instanței, atunci aceasta ar fi obligată să considere câștigul din achiziție drept venit impozabil și să suporte eventualele majorări și penalităti, dacă va fi cazul.

Creantele de impozit pe profit

Creanțele de impozit pe profit amânat sunt recunoscute pentru reportarea pierderilor fiscale în măsura în care este probabil că se vor realiza profituri impozabile viitoare. Estimarea probabilității realizării profiturilor impozabile viitoare se bazează pe un plan financiar și o analiză desfășurată la nivel de management al băncii.

Au fost luați în considerare următorii factori, precum: o creștere organică a veniturilor operaționale, o abordare moderată a riscului, controlul costurilor, creșterea eficienței, menținerea unui nivel adecvat de capital și o poziție stabilă de lichiditate.

Banca a fuzionat cu Volksbank România la 31 Decembrie 2015 și a preluat, ca urmare a fuziunii, pierderile fiscale reportate până la acea dată, în valoare totală de 3.767.958 mii lei. Pierderile fiscale neutilizate la data de 31 Decembie 2015 au fost în valoare totală de 1.437.824 mii lei. Totuși, recunoașterea creanței de impozit amânat în situațiile financiare ale anului 2015 a fost limitată la suma de 143.465 mii lei în conformitate cu nivelul profitului bugetat al anului 2016, așa cum a fost aprobat în Adunarea Generală a Acționarilor de la data de 27 Aprilie 2016.

Prin urmare, o creanță de impozit amânat în valoare 86.587 mii lei nu a fost recunoscută. Ulterior depunerii declarației rectificative pentru anul 2015, și conform celor prezentate în Nota 27, Banca a înregistrat la data de 31 decembrie 2016 pierderi fiscale reportate și neutilizate în valoare totală de 2.302.159 mii lei.

Banca a recunoscut creanța de impozit amânat în sumă totală de 368.345 mii lei (2015: 143.465 mii lei) care corespunde echivalentului pierderilor fiscale neutilizate în valoare de 2.302.159 mii lei (2015: 1.437.824 mii lei, fără efectul câștigului din achiziție în valoare de 1.650.600 mii lei). Perioada fiscală în care se pot recupera pierderile fiscale este de 7 ani consecutivi.

Managementul Băncii estimează că va realiza suficient profit impozabil din operațiuni financiar-bancare curente pentru a recupera pierderile fiscale reportate și că va recupera creanța de impozit pe profit până aproximativ în anul 2019.”

Conform interpretarii prevederilor IAS 12 „Impozitul pe profit” privind recunoasterea creantelor cu impozitul amanat, ce rezulta in urma unor combinari de intreprinderi, corelata cu legislatia fiscala din Romania, Banca a inregistrat o creanta cu impozitul amanat generata de pierderile fiscale ale Volksbank Romania fiind recunoscuta in situatiile financiare incepand cu data efectiva a fuziunii. De asemenea la recunoasterea creantei cu impozitul amanat au fost avut in vedere tratamentul fiscal al castigului din achizitia Volksbank Romania.

Creanta de impozit amanat a crescut in decembrie 2016 la suma de 374 milioane lei, fata de raportarea lunii decembrie 2015 cand a fost de 111 milioane lei. Cresterea se datoreaza in cea mai mare parte faptului ca in 2016 a fost recunoscuta creanta de impozit amanat aferenta castigului din achizitia Volksbank Romania, luand in considerare toate conditiile existente din punct de vedere legislativ.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit aferent exercițiului cuprinde impozitul curent și impozitul amânat. Impozitul pe profit este recunoscut în rezultatul exercițiului sau în capitaluri proprii dacă impozitul este aferent elementelor de capitaluri proprii.

Impozitul curent este impozitul de plătit pe profitul perioadei, determinat în baza procentelor aplicate la data situației consolidate și individuale a poziției financiare și a tuturor ajustărilor aferente perioadelor precedente.

Ajustările care influențează baza fiscală a impozitului curent sunt: cheltuielile nedeductibile, veniturile neimpozabile, elementele similare cheltuielilor, respectiv veniturilor și alte deduceri fiscale.

Din categoria elementelor similare cheltuielilor fac parte filtrele prudențiale care reprezintă „diferențe pozitive dintre ajustările prudențiale de valoare/pierderile așteptate determinate pe baza reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale a României, aplicabile începând cu exercițiul financiar al anului 2012 și ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidența respectivelor metodologii, în limitele în care se deduc din fondurile proprii potrivit reglementărilor prudențiale aplicabile”.

Din punct de vedere fiscal, filtrele prudențiale se deduc la calculul impozitului curent, iar reducerea sau anularea acestora se impozitează în ordinea înregistrării lor. În urma modificărilor legislative filtrele prudențiale se determină ca 40% din diferențele menționate la paragraful anterior. Banca nu are filtre prudențiale la 31 decembrie 2016.

Impozitul amânat este determinat folosind metoda pasivului bilanțier pentru acele diferențe temporare ce apar între baza fiscală de calcul a impozitului pentru active și datorii și valoarea contabilă a acestora folosită pentru raportare în situațiile financiare consolidate.

Impozitul amânat nu se recunoaște pentru următoarele diferențe temporare impozabile: recunoașterea inițială a fondului comercial, recunoașterea inițială a activelor sau datoriilor provenite din tranzacții, care nu reprezintă combinări de întreprinderi și care la momentul realizării tranzacției nu afectează nici profitul contabil, nici profitul fiscal și diferențe provenind din investiții în subsidiare, cu condiția ca momentul reluării diferenței temporare să fie controlat de societatea mamă și acestea să nu fie reversate în viitorul apropiat.

Ca urmare a combinării de întreprinderi pot apărea diferențe temporare, astfel încât să fie recunoscute orice creanțe privind impozitul amânat rezultate sau orice datorii privind impozitul amânat ca active și datorii identificabile la data achiziției.

Diferențele temporare apar atunci când bazele fiscale ale activelor identificabile dobândite și ale datoriilor asumate nu sunt afectate de combinarea de întreprinderi. Conform legislației fiscale locale, pierderea fiscală înregistrată de societatea care își încetează existența ca efect a unei operațiuni de fuziune legală prin absorbție poate fi preluată și recuperată de către entitatea care preia patrimoniul societății absorbite.

Pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Pentru reportarea pierderilor fiscale neutilizate, creanța privind impozitul amânat este recunoscută numai în măsura în care este probabil să se obțină profit impozabil în viitor după compensarea cu pierderea fiscală a anilor anteriori și cu impozitul pe profit de recuperat.

Creanța privind impozitul amânat este diminuată în măsura în care beneficiul fiscal aferent este improbabil să se realizeze. Cota de impozit pe profit utilizată la calculul impozitului curent și amânat a fost la 31 decembrie 2016 de 16% (31 decembrie 2015: 16%).

Riscul aferent impozitării