2 Mar 2017 0 Comentarii

Avocatul Valeriu Stoica, fost ministru al Justitiei, a salvat de la faliment BCR Banca pentru Locuinte, pentru care a obtinut astazi de la Curtea de Apel Bucuresti o sentinta de anulare a unui raport al Curtii de Conturi potrivit caruia banca a prejudiciat statul roman cu 70 de milioane de euro.

Banca a fost acuzata ca a platit prime de stat de 250 de euro anual clientilor care incheiau contracte de economisire-creditare (bauspar) pe o perioada de minim cinci ani, inclusiv minorilor si batranilor, fara ca acestia sa fie obligati sa investeasca in domeniul locativ (pentru constructia, cumpararea sau renovarea unei locuinte) banii primiti gratuit din fonduri publice, conform scopului programului finantat de catre stat, prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP).

Stoica a sustinut, in fata judecatorilor, in cadrul procesului la care a asistat si Bancherul.ro, ca daca BCR ar fi obligata sa achite despagubirile de 70 de milioane de euro cerute de Curtea de Conturi, ar intra in faliment, intrucat respectiva suma este de peste patru ori mai mare decat capitalul social al bancii.

BCR ar putea recapitaliza insa fara probleme aceasta banca, din profitul de aproape doua miliarde de lei (peste 400 milioane de euro) obtinut in ultimii doi ani, si i-ar mai ramane si ceva maruntis pentru avocati.

Iata solutia instantei de la Curtea de Apel Bucuresti:

“Admite in parte actiunea. Anuleaza partial Decizia Curtii de Conturi nr.17/10 decembrie 2015 si in mod corespunzator Incheierea nr.2/29 februarie 2016, in privinta urmatoarelor abateri si masuri cuprinse in decizie: Abaterea de la punctul 2 si masura aferenta de la punctul II 2; Abaterea de la punctul 3 si masura aferenta de la punctul II 3; Abaterea de la punctul 5 si masura aferenta de la punctul II 5; Abaterea de la punctul 6 si masura aferenta de la punctul II 6; Abaterea de la punctul 7 si masura aferenta de la punctul II 7; Masurile dispuse la punctele I.1 si I.2 in ce priveste aspectele derivand din constatarea abaterilor si dispunerea masurilor anulate mai sus. Respinge restul pretentiilor reclamantei.”

Trebuie precizat ca aceasta decizie nu este definitiva, ea putand fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cea care va avea ultimul cuvant de spus in acest caz.

Sa vedem acum mai in detaliu despre ce este vorba in acest litigiu dintre Curtea de Conturi si BCR Banca pentru locuinte.

In urma unui control realizat la finalul lui 2015 la cele doua banci pentru locuinte (BCR si Raiffeisen), precum si la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), prin care se distribuie subventiile de la stat pentru clientii celor doua banci, Curtea de Conturi a ajuns la urmatoarea concluzie:

“Deși cadrul legal a fost creat pentru asigurarea finanțării, pe termen lung, a investițiilor în domeniul locativ, programul a funcționat, în cea mai mare parte a acestuia, similar activității unei bănci comerciale, în ceea ce privește atragerea de depozite, la o dobândă anuală de 25% (pentru depuneri anuale de maximum 1000 euro), plătită de stat oricărui deponent care a îndeplinit condiția de a economisi, pe o perioadă de minimum 5 ani, ulterior putând retrage și folosi sumele economisite și primele de stat acumulate, în orice scop.”

Curtea de Conturi a reclamat faptul ca prima de stat trebuia utilizata doar pentru acordarea de credite imobiliare, nu pentru a plati dobanzi mai mari pentru depozitele clientilor.

Bancile, in schimb, au acordat prima de stat si celor care nu au utilizat banii publici in scop locativ, singura conditie fiind aceea de a-si tine banii la banca timp de minim cinci ani.

Iar pentru a atrage cat mai multi clienti, bancile pentru locuinte au incheiat contracte de economisire-creditare chiar si cu minori si varstnici, desi este evident ca acestia nu ar fi putut obtine un credit imobiliar. BCR are peste 50.000 de contracte cu minori si persoane cu varste de peste 65 de ani, din totalul celor aproape 380.000 de contracte.

Constatarile Curtii de Conturi sunt, asadar, logice: statul doneaza 250 de euro anual pentru stimularea constructiei de locuinte, prin intermediul bancilor pentru locuinte, insa acesti bani au fost incasati de cei mai multi clienti ai celor doua banci fara sa obtina credite pentru locuinte, fondurile publice fiind astfel risipite in van.

Valeriu Stoica a justificat in fata instantei ca BCR a platit prima de stat si celor care doar au economisit minim cinci ani, ca o masura de stimulare a economisirii, in vederea acumularii unor sume de bani suficiente pentru creditare.

El a invocat si o norma a BNR, care impune un plafon de credite pentru o banca, in raport cu toate obligatiile acesteia, interzicand astfel sa acorde credite tuturor celor care economisesc. “BNR spune ca teoretic doar sase din 10 clienti pot obtine un credit”, a sustinut Stoica.

Insa raportul Curtii de Conturi a relevat ca doar 1,5% dintre contractele de economisire-creditare ale BCR s-au finalizat cu acordarea unui credit imobiliar, adica doar 2.800 de credite din totalul de 185.000 de contracte inchise dupa ce clientii si-au incasat prima de stat, cele mai multe dupa termenul minim de 5 ani de economisire.

Consilierul juridic al Curtii de Conturi a sustinut, in cadrul procesului, ca banca si-a promovat produsele de economisire-creditare ca fiind alternative profitabile de economisire, tocmai datorita primei de stat, asigurandu-si clientii ca singura conditie este sa economiseasca timp de cinci ani, in loc sa-si promoveze produsele de creditare.

De asemenea, BCR a fost acuzata ca a profitat de pe urma primei de stat efectuand plasamente cu economiile clientilor pentru care a incasat dobanzi mult mai mari decat cele pe care le-a platit banca propriilor clienti, maximizandu-si astfel profitul.

De asemenea, bancile pentru locuinte au beneficiat si de ajutorul BNR, care le-a scutit de rezervele minime obligatorii (RMO), obligatorii pentru restul bancilor comerciale universale.

In aceste conditii, Curtea de Conturi a constatat ca programul statului de sustinere a sectorului imobiliar prin acordarea primei de stat bancilor de locuinte cu o suma totala de peste 160 de milioane de euro, in perioada 2005-2014, nu a fost eficient.

Avocatul BCR a spus ca nemultumirea Curtii de Conturi cu privire la eficienta bancilor pentru locuinte este nejustificata intrucat este nevoie de o perioada mai lunga pentru ca sistemul bauspar sa devina eficient, sa ajunga la maturitate. Pentru ca bancile sa poata acorda mai multe credite sunt necesari mai multi ani de economisire, asa cum se intampla si in tarile care au inventat acest sistem in urma cu zeci de ani, precum Germania sau Austria.

Judecatorii Curtii de Apel nu au impartasit insa opinia Curtii de Conturi, astfel ca au dat dreptate BCR. Este de asteptat insa ca decizia sa fie contestata la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

- Care este stadiul activitatii la Banca pentru locuinte?

- Banca incheie in prezent contracte? Acorda credite?

- A repartizat clientilor prima de la stat?

- Ce rezultate financiare a avut in 2016?

Ce a raspuns BCR:

"In primul rand BCR BPL isi face datoria fata de clienti si, pana la clarificarea interpretarii nejustificate a Legii Bancilor pentru Locuinte din partea Curtii de Conturi, plateste din fonduri proprii, echivalentul primelor virate de catre stat (nota: cele care au fost virate efectiv; exista prime cuvenite pe care statul inca nu le-a virat, din motive independente de bancile pentru locuinte). Din acest punct de vedere nu exista sincope si relatia cu clientii decurge foarte bine, avand in vedere aprecierea acestora pentru solutia identificata si eforturile despuse de catre BCR Banca pentru Locuinte de a minimiza efectele asupra clientilor.