Se asteapta ca in anul 2008 principala preocupare a lumii financiar-bancare, inclusiv in Romania, sa fie cea reprezentata de riscurile tot mai mari ce ameninta bancile, firmele de asigurari, fondurile de pensii, bursa, fondurile de investitii. Tensiunile de pe piata externa dar si cele de pe pieta interna determina jucatorii pietei financiare sa-si ia masuri sporite impotriva riscurilor ce pot afecta serios nu doar o institutie, dar care pot avea efecte drastice mai cu seama asupra populatiei.
Am vazut ce s-a intamplat lunile trecute cu criza cursului de schimb. A fost, dupa cum recunostea chiar si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prima criza importanta cu care s-a confrutat piata romaneasca in ultimii doi ani, dupa ce BNR a adoptat politica de tintire directa a inflatiei, fara sa mai urmareasca foarte atent evolutia si efectele ce le-ar putea avea o devalorizare abrupta a leului. Ce se va intampla anul viitor cu cursul leu/euro? Dupa cum am observat si in 2007, foarte putina lume ar putea ghici evolutia cursului. Dar este important de urmarit anticipatiile bancherilor, care prevad un leu mult mai slab in 2008 decat in 2007, in ciuda prognozelor de la inceputul acestui an, care prevedeau un leu mai puternic.
Un leu mult mai slab in 2008, mai precis cu peste 10% mai slab fata de vara lui 2007, reprezinta in primul rand un risc major atat pentru bancile care au acordat foarte multe credite in valuta in 2007, precum si pentru beneficiarii acestor credite. Ei vor fi nevoiti sa plateasca rate in medie cu 200-300 de euro mai mari in cazul creditelor ipotecare, ceea va afecta serios indicatorii de rambursare a imprumuturilor. Indicatori care s-au apropiat deja de limita de alarma inca de la sfarsitul lui 2007, conform declaratiilor oficialilor BNR, dupa ce s-a constatat ca restantele au crescut in 2007 cu nu mai putin de 160% fata de anul precedent.
Riscurile de creditare sunt amplificate si de alti factori: dobanzile, atat la euro cat si la lei sunt intr-o crestere accentuata, tendinta care a luat deja startul inca din decembrie, dupa ce BNR a majorat dobanda de politica monetara cu o jumatate de punct iar analistii se asteapta la o noua majorare la inceputul anului viitor. Banca Centrala Europeana nu a majorat inca dobanzile, insa ratele de pe piata europeana inter-bancara, indicatori precum Euribor, in functie de care bancile comerciale ajusteaza dobanzile la credite, au crescut in ultimele luni la cel mai ridicat nivel al ultimilor ani.
Un al treilea simptom al riscurilor ridicate ce le aduce noul an este reprezentat de criza financiara mondiala provocata de problemele creditelor ipotecare din Statele Unite, criza care a provocat nu doar seceta de lichiditati si cresteri de dobanzi ci si o mult mai mare prudenta a bancilor fata de investitiile cu riscuri mari. Asta inseamna ca bancile isi vor lua mai multe garantii si vor analiza mult mai atent conditiile unui nou imprumut sau a unei noi investitii, ceea ce inseamna costuri mai mari pentru clienti.
Dar nu numai bancie ci si alte institutii financiare vor fi nevoite, anul ce vine, sa-si reconsidere politica de riscuri: firmele de asigurari se vor trezi cu pierdei si mai mari ca urmare a inmultirii daunelor si cresterea valorii acestora, astfel ca vor trebui sa aleaga intre a continua sa suporte pierderi de dragul cotei de piata, in vederea unor profituri viitoare, sau vor pune punct si vor face nota de plata, o nota pe care clientii vor avea o parte de plata.
Acelasi lucru s-ar putea sa se intample, inca din 2008, si in cazul fondurilor de pensii, desi activitatea lor a inceput abia de trei luni. Din cauza faptului ca cinci mari fonduri din cele 18 de pe piata au acaparat peste 80% dintre clienti, multi jucatori mici vor trebui sa-si inchida pravalia sau sa se lase inghititi de pestii mai mari, proces de pe urma caruia tot clientii vor pierde. Atat financiar, cat si emotional, intrucat falimentul unui fond de pensii are repercursiuni serioase atat asupra clientilor cat si a pietei in general.
O politica serioasa cu privire la gestionarea riscurilor a fost anuntata si de BNR la finalul acestui an. Departamentele care se ocupa de gestionarea riscurilor vor realiza, in premiera, scenarii reale privind impactul pe care l-ar putea provoca falimentul unor banci, a unor firme de asigurari sau fonduri de pensii, precum si efectele pe care le-ar putea avea o criza majora pe piata cursului valutar sau o lipsa de lichiditati.
Potrivit noii proceduri de evaluare a riscurilor, bancherii si alti jucatori ai pietei financiare vor juca o piesa cu scenarii dintre cele mai alarmiste, un fel de antrenament pentru a putea fi pregatiti sa faca fata unor situatii reale de criza. Chiar si bancile incearca sa se protejeze, extinzand activitatea Biroului de Credit prin realizarea unui scoring dupa modelul tarilor dezvoltate, unde clientii bun-platnici vor beneficia de conditii de creditare mai bune decat cei care inregistreaza restante sau alte probleme in relatia cu o banca.
